Actualitate

Confuzii create de 14 octombrie. Ce sărbătorim: Hramul Chișinăului sau Ziua Orașului?

Pe data de 14 octombrie nu poate fi sărbătorită Ziua Orașului, fiindcă aceasta se aniversează în baza primei aniversări documentare. Astfel, localitatea Chișinău este atestată pentru prima dată documentar pe 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan…„și-au dat întâlnire şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut”. Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează „..şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”.

Hrisovul întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chișinăului.


Prin urmare, ziua orașului ar trebui aniversată la 17 iulie, așa cum sărbătorim ziua de naștere a unei persoane sau a unui loc, conform actelor.

În anul 1994, Serafim Urecheanu când a fost numit primar de Chişinău, s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare a oraşului, iar în 1995 s-a decis ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie.

Întrucât momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, s-a decis ca Chişinăul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată. Astfel, această sărbătoare religioasă a fost aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi

Orașele din lume marchează această sărbătoarea conform primei atestări documentare. Astfel, Bucureștiul sărbătorește ziua orașului pe data de 20 septembrie, conform primei sale atestări documentare. „Prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori”: Un alt exemplu este și orasul Cernăuți care a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei. Ziua orașului Cernăuți se serbează la 8 octombrie. În anul 2008 a fost celebrată aniversarea a 600 de ani a orașului, cu mare fast, iar acesta a beneficiat de programe speciale menite să renoveze și să restaureze imaginea arhitectonică.

ARHIVA TIMPUL.MD
14 octombrie 2015

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


1 comentariu

  1. Uăi da ci mai conteazî ci sărbăutorim atâta timp cât avem motiv sî dughim strașnic???
    Nouă ni plac tăti sărbăutorili șî nu conteazî cî-s pi stil vechi, chiar asta aratî cât di „neutri” suntim, neutri la creier cî sărbăutorim sărbătorile create artificial de biserica ocupantului rus.
    Un popor cu mândrie și demnitate (și nu doar cu rânza mare) ar fi renunțat de mult la „stilul vechi” și ar fi adoptat stilul și mai vechi al bisericii neamului din care face parte. Dar maldavenii nu sunt (ei singuri) un popor, ei sunt doar o populație. Nu poți avea pretenții prea mari de la o populație rătăcită prin educația și propaganda sovietico-moscălească cu toate că la alții ce au avut și ei parte din belșug de aceleași „binefaceri” s-a putut. Dar alții prin voință și perseverență au ieșit de sub influența nefastă a mocirlei ruse, fiind în UE și NATO, la maldavani încă se cautî sî aflăm ci limbî vorghim…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *