În cadrul unei conferințe de presă, directorul general al Biroului Național de Statistică, Lucia Spoială delimita pe zile ceea ce urma să se întâmple în viitorul apropiat în procesul de colectare a formularelor și procesare preliminară a datelor.

În perioada 26-28 mai, instructorii- controlori trebuiau să recepționeze documentația de recensământ de la recenzori și în același timp, în situații de neacoperire din motive obiective sau greșeli în completare, pentru a evita erorile la procesarea datelor, ar fi trebuit să meargă în teren pentru verificarea și asigurarea calității. În următoarele două zile, șefii circumscripțiilor ar fi trebuit să recepționeze documentația de la instructori-controlori, să verifice și să completeze borderourile. Iar în perioada 1-9 iunie, responsabilii ar urma să transmită documentația. Astfel, începând cu 23 iunie, acestea ar trebui să fie prezentate pentru prelucrarea nemijlocită a informației.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Lucia Spoială a declarat că procentul estimativ de acoperire și de recenzare va fi prezentat la 27 mai, în cadrul Comisiei naționale pentru populație și dezvoltare, din cadrul guvernului, și că până pe 28 mai, orice cetățean poate doar să verifice propriul formular.

Tărăgănare și muncă la negru

Procentul estimativ de acoperire nu este cunoscut până în prezent, conform ofițerului de presă al BNS, Natalia Rotari, pe motiv că „răspunsurile de pe teritoriul republicii vin greu”. Iar, deși, pe 25 mai s-a încheiat recensământul, mai mulți recenzori și chiar instructori-controlori declară că recenzarea populației a continuat. Majoritatea acestora au dorit să-și păstreze anonimatul, asigurându-se, astfel, că vor fi remunerați pentru munca depusă. „Deși, oficial, duminică recensământul se încheia, în acea zi, în cutia poștală a oamenilor au fost plasate niște pliante care informau cetățenii că recenzorii urmează să le facă o vizită pentru completarea formularelor. De fapt, majoritatea recenzorilor nu au contracte semnate cu BNS, dosarele nu sunt complete și nici nu sunt duse la BNS”, asigură un instructor-controlor din Chișinău.

Faptul că o mare parte din personalul de recensământ nu a semnat contracte cu BNS a fost semnalat și de organizația „Tineri Moldovei”. Mai mult, un instructor explică tergiversarea procesului de recepționare a dosarelor complete prin absența contractelor, unicul lucru care asigură obligativitatea îndeplinirii sarcinilor și remunerarea acestora.

Mai mult, o mare parte din recenzori nu s-au simțit pregătiți și au renunțat la funcție. „Mi s-a întâmplat și mie, ca instructor, a doua zi, cei cinci recenzori de care răspundeam au plecat. Eram pus în situația să identific alți cinci oameni, să-i instruiesc, să merg cu ei în teritoriu, ceea ce BNS nu a făcut cu nici un recenzor etc. Eu am schimbat în secțiile de care sunt responsabil trei oameni. Cel mai revoltător este că cei de la BNS sună și cer rezultate, iar când le spui că nu sunt suficienți recenzori, ei afirmă că nu este problema lor, ci a șefului de circumscripție”, povestește Ianuș Cușnir instructor-controlor din Chișinău.

Importanța „exercițiului” statistic și câți contează

În decursul recensământului, conform Luciei Spoială, personalul a primit peste o mie de apeluri telefonice zilnice cu plângeri, concretizări, verificări. Numărul ridicat de sesizări din partea societății civile cu referire la faptul că nu au fost recenzate, a fost explicat de Lucia Spoială prin faptul că „recensământul populației este un exercițiu statistic care permite marje de eroare de participare de maximum 6-7%, de non-răspunsuri și de refuzuri”. Pentru acest „exerciţiu” s-au cheltuit 89 de milioane de lei.

În același timp, prof. Vasile Ghețău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, afirmă că „o subînregistrare de până la 5% din populație poate fi acceptată, implicațiile pe plan demografic, economic și social neavând dimensiuni insurmontabile. În plus, în unele situații rezultatele pot fi corectate, dacă există surse alternative de informații. Dacă se constată erori masive și care nu pot fi corectate, cred că rezultatele trebuie totuși publicate, în volum restrâns și selectiv, prezentând însă toate avertismentele și riscurile folosirii acelor date”. Mai mult, conform acestuia, în ceea ce privește numărul populației, „rezultatele de la recensământ trebuie comparate cu datele care există din diverse surse administrative, precum registrul populației, liste electorale, asigurări sociale și de sănătate”.

În această ordine de idei, calitatea datelor asupra caracteristicilor demografice, economice și sociale ale populației poate fi evaluată numai prin comparații cu rezultatele recensămintelor anterioare, dacă „acestea au fost de bună calitate”, explică Vasile Ghețău. Totuși, credibilitatea rezultatelor recensământului din 2004 au fost puse la îndoială de mulți specialiști în domeniu, dar și de societatea civilă. Mai mult, instructorul-controlor Ianuș Cușnir consideră că „acele surse administrative pot fi complice în falsificarea formularelor”.

Greutatea rezultatelor finale, sub semnul întrebării

Mișcarea „Tinerii Moldovei”, cea care a făcut numărătoarea paralelă cu recensământul românilor din R. Moldova, au identificat mai multe neregularități. „Oraşul Floreşti, recenzorul Valentina Pintea a completat formularele cu creionul, în s. Răspopeni, Marinica Cucereanu și Tamara Roman au instruit recenzorii să scrie cu creionul, iar recenzorul Ionela Strătilă a completat formularele cu creionul. În mun. Chişinău, recenzorul Dina Țărână a completat formularele cu creionul, iar în Orhei, instructor-controlorul Romanova Svetlana a instruit recenzorii să scrie cu creionul. Mai mult, recenzorul Plăcintă Rodion, din s. Colibași, are antecedente penale”, transmite serviciul de presă al organizației. În final, „Tinerii Moldovei” a declarat recensământul ca fiind nul. „Numărătoarea noastră paralelă ne-a dat 800 mii de etnici români și 2 milioane vorbitori de română. Oare câte din aceste cifre se vor regăsi în rezultatele finale?”, au adăugat aceștia.

Totuși, „recensământul populației și al locuințelor rămâne încă singura sursă de informații statistice comparabile asupra structurilor demografice, economice, sociale și culturale ale populației țării”, explică Vasile Ghețău. Mai mult, acesta asigură că programele care vizează educația, sănătatea publică, condițiile de locuit, familia, viața culturală și cea religioasă, ocuparea forței de muncă, transport public, problemele sociale ale populației și îndeosebi ale persoanelor vârstnice nu pot fi elaborate în mod realist și durabil fără cunoașterea caracteristicilor și informațiilor pe care le oferă recensămintele. „Cercetarea științifică din domeniile economic și social, ca și din alte domenii, găsește în datele de recensământ o materie primă indispensabilă și extrem de valoroasă”, accentuează Vasile Ghețău, adăugând că, în cazul unui recensământ nereușit din diverse motive, „drept rezultat va fi imposibilitatea elaborării programelor și politicilor de dezvoltare menționate, fie programe și politici inadecvate și fără rezultatele așteptate de populație”.