La sfârşitul acestei luni factura va fi mai scumpă cu aproximativ 50 de lei. Aceasta ar permite acoperirea datoriilor „Apă-Canal”, în sumă de 350 milioane de lei, care s-ar fi acumulat, potrivit directorului întreprinderii, Constantin Becciev, din cauza diferenţelor de volum dintre apometrele individuale şi cele de la bloc. El a declarat pentru TIMPUL că, dacă Primăria nu lua această decizie, tariful la apă urma să se majoreze cu 15-20% în două-trei luni. Cetăţenii însă se întreabă, de ce au fost nevoiţi să cumpere contoare inexacte, din cauza cărora acum vor trebui să achite în plus câte 50 de lei pe lună?

Pe piaţă sunt înregistrate patru tipuri de contoare: A, B, C şi D. Directorul „Apă-Canal”, Constantin Becciev, zice că 95% din consumatori folosesc contoare de tip A şi B care sunt mai ieftine, iar C şi D sunt contoare comerciale şi sunt mai exacte. Diferenţa dintre ele ar fi creat datoriile întreprinderii. „În primul rând, sensibilitatea lor e diferită. În al doilea rând, acestea au termen de exploatare maximum cinci ani. La noi, omul se duce la unităţile de reparaţie particulare, schimbă nişte piese, care nu se ştie cine le face şi de unde se iau, la „Moldova Standard” se aplică ştampila şi iarăşi se mai folosesc cinci ani… Chiar şi cele de tipul C şi D, după încheierea termenului de exploatare, se prefac în A şi B”, ne spune Constantin Becciev. El susţine că în alte ţări oamenii nu se folosesc de contoare, dar de normele sanitare de consum, adică o persoană achită lunar în jur de 10-15 metri cubi de apă (5-7 m3 de apă rece şi 3-5 m3 de apă caldă). În statele unde locuitorii folosesc apometre (Germania, Austria), o dată la cinci ani se schimbă întreg parcul de contoare.
„Până în anii ’90, când nu erau contoare, noi ofeream serviciul conform normelor de consum. Acum în oraş media pentru o persoană este de circa trei metri cubi, în loc de şase, cum e de obicei. Asta înseamnă că oamenii nu se spală aşa de des. Evident, cheltuielile la un metru cub au crescut, iar la întreprindere sunt aceleaşi reţele, lucrează oameni, se dau salarii. Dacă e mai puţină apă, respectiv e mai mult volum de lucru”. Becciev ne-a mai spus că tariful la apa rece nu va fi majorat cel puţin în următorii doi ani. La apa caldă depinde şi de „Termocom”.

„Apa de pe străzi nu are tangenţă cu consumatorul final”

Directorul „Apă-Canal” este nemulţumit de faptul că aceste decizii nu sunt înţelese de consumatori. „Dacă omul vrea să plătească atât cât arată contorul său, atunci trebuie să-şi cumpere de cel comercial… Oamenii trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească pentru volumul consumat”. Întrebat de noi dacă locatarii achită şi pierderile de apă care, deseori, formează adevărate iazuri (cazul recent de la Hipodromul din capitală), Becciev a răspuns că apa care curge pe străzi nu o plăteşte consumatorul final. „Ce are scurgerea de la Hipodrom cu consumatorul? Diferenţa despre care se vorbeşte este între datele contorului personal şi cel al blocului… Oamenii nu ştiu acest lucru, pentru că Laguta strigă la un colţ, acei de la NIT la alt colţ şi ei sunt induşi în eroare permanent”.

Constantin Becciev

O poziţie diametral opusă au cei de la Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie. Şeful Serviciului Metrologie aplicată, Constantin Bordianu, ne-a spus că discuţiile despre cât de bun este un contor sau altul nu-şi au rostul. „Toate mijloacele incluse în Registrul de stat sunt legalizate şi respectă condiţiile, cerinţele tehnice şi metrologice, documentele normative în vigoare”. El îl contrazice şi pe primarul general, care afirma luni, la Primărie, că aceste contoare „nu sunt proaste, ci doar nu măsoară volumul exact”. „Cum să fie bune şi să nu arate consumul exact? Nu poate să fie aşa ceva”, răspunde Constantin Bordianu.

Când avea dreptate Dorin Chirtoacă?

Declaraţie în şedinţa Primăriei din 31 octombrie 2011: „Ştiu că este vorba despre o măsură nepopulară, dar este o reformă care trebuie să fie implementată. Nu este pentru prima dată când noi ne asumăm lucruri nepopulare, dar corecte şi necesare pentru dezvoltarea oraşului… În condiţiile în care avem unităţi de măsură inexacte, care nu măsoară corect volumul de apă rece şi, respectiv, apă caldă consumat, trebuie să procedăm la repartizarea diferenţei de volum. Posibilităţi sunt mai multe. Ori se rămâne la contorul actual, de clasa A şi B şi, respectiv, se plăteşte diferenţa. Ori se procură un contor de clasa C sau D şi nu are de ce să se plătească diferenţa de volum”.

Teză din programul electoral al candidatului D. Chirtoacă în campania din 2007:

„Achitarea serviciilor comunale strict pe baza consumului indicat de contorul propriu, fără să fie plătite pierderile din reţea…”