Anchetatorii spun că unii vameşi negociau „atenţiile“ ca la piaţă, dând chiar şi rest, în timp ce alţii închideau lumina când primeau mita. În casa unuia dintre vameşi au fost găsiţi bani în şase valute diferite. Toţi cei 17 reţinuţi vor rămâne după gratii în continuare, au decis ieri judecătorii ieşeni.
Trei dube ale „mascaţilor“ din Vaslui au ajuns ieri, la prânz, la Curtea de Apel Iaşi, acolo unde un complet condus de magistratul Dan Anton a judecat recursul la arestarea preventivă pentru cei 17 vameşi de la Albiţa (judeţul Vaslui). În ciuda pledoariilor avocaţiilor inculpaţilor, sau a problemelor de sănătate invocate de unii dintre aceştia, magistraţii au respins toate recursurile vameşilor, aceştia urmând să fie cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv.
Detalii incredibile
În propunerea de arestare preventivă emisă de procurori pe numele inculpaţilor apar detalii incredibile despre modul în care se desfăşura activitatea în Vama Albiţa. De pildă, din declaraţiile investigatorului sub acoperire infiltrat acolo, un ofiţer basarabean pe nume Igor Caraman, reiese că în aproximativ jumătate de an de filaj nu a existat trecere prin vamă fără ca investigatorului să nu i se pretindă mită. Tot în baza probelor adunate de Caraman, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au concluzionat că în Vama Albiţa era două tipuri de inspectori vamali corupţi. Cei care se fereau să ceară direct „atenţii“ şi cei care nu se temeau să spună direct şoferilor că trebuie să dea bani pentru a trece frontiera.
„Urmare probabil a acţiunii DNA din anul 2011 (ce i-a vizat exclusiv pe poliţiştii de frontieră), lucrătorii vamali şi poliţiştii din Vama Albiţa s-au manifestat cu prudenţă în a-i pretinde în mod explicit sume de bani cu titlu de mită, adoptând un comportament disimulat pentru a-şi exprima pretenţiile băneşti: gestică, mimică, folosirea de expresii cu subînţeles, notarea sumelor de bani solicitate pe coli de hârtie, stingerea luminii în momentul remiterii banilor“, au mai spus anchetatorii în documentul citat. Despre ceilalţi vameşi, care cereau bani fără ocolişuri, procurorii spun că „sfidau orice mijloc de autoprotecţie“ şi că negociau şpăgile „ca la piaţă“, dând şi rest atunci când era nevoie.
Fosta şefă a Vămii Iaşi i-a ajutat pe anchetatori
În încheierea Tribunalului Vaslui prin care s-a dispus arestarea preventivă se arată că printre vameşii care au detaliat cum se lua mită în Vama Albiţa se numără şi Cristina Gînju, fosta şefă de Direcţiei Vamale Iaşi. „Din declaraţiile inculpatelor Coşniţă Maria Magdalena, Gînju Cristina şi Tiron Lenuţa rezultă că în cadrul acestui punct vamal există cutuma, unanim cunoscută şi acceptată de către lucrătorii vamali, să fie pretinse şi primite diferite sume de la persoanele care efectuau activităţi de transport colete dinspre şi spre Republica Moldova, sumă de bani care era primită de lucrătorul vamal ce trebuia să realizeze controlul, iar la sfârşitul fiecărei ture suma de bani astfel obţinută era împărţită cu ceilalţi colegi de echipă, iar o parte din suma adunată pe parcursul programului de lucru era înmânată şefului de tură“, se arată în documentul citat. În ceea ce o priveşte pe Cristina Gînju, aceasta ar fi luat mită de trei ori, suma totală astfel obţinută fiind de 210 euro. Procurorii vorbesc şi despre o „lăcomie“ a angajaţilor de la Albiţa care erau dispuşi şi pentru sume modice să controleze formal coletele ce treceau graniţa. „Inculpaţii efectuau formal sau nu efectuau niciun fel de control vamal creând astfel posibilitatea scoaterii din ţară a unor bunuri furate sau de patrimoniu ori a introducerii în ţară de bunuri periculoase sau interzise la deţinere, comportament motivat exclusiv de considerente de lăcomie şi îmbogăţire facilă (notorii în rândul acestei categorii profesionale)“, se arată în propunerea de arestare preventivă a procurorilor.
Schimb valutar la casa unuia dintre vameşi
În documentul citat se mai arată că, iniţial, la Vama Albiţa au fost infiltraţi doi investigatori sub acoperire cu identitate protejată. Ulterior, procurorii arată că au constatat că infiltrarea celor doi a fost o „eroare de ordin tactic“ întrucât vameşii au fost reticenţi în a le da mită, având suspiciuni că ar putea fi interceptaţi. Mai mult decât atât, „la data de 11.06.2013, cu ocazia trecerii frontierei în punctul vamal Leuşeni, Republica Moldova, investigatorul cu identitate protejată Paraschiv Marian a fost abordat de vemeşul de serviciu moldovean Grozavu Andrei, care i-a reproşat acestuia că efectuează înregistrări video în punctul vamal cu aparatură disimulată, însă la controlul corporal aparatura nu a fost depistată“, se arată în propunerea de arestare.
Ulterior, pe 1 iulie, a fost infiltrat investigatorul Igor Caraman, care până pe 22 octombrie a trecut prin vamă de câte două ori pe săptămână, susţinând că face activităţi de transport pe traseul Republica Moldova – Braşov. Oamenii legii spun că în perioada amintită lui Caraman i s-ar fi cerut de fiecare dată mită. Surse juridice au precizat că ofiţerul basarabean ar fi fost prins cu ţigări de contrabandă nedeclarate în Vama Albiţa, în 2012, solicitând acum expres să fie infiltrat pentru a demonstra corupţia de acolo. Caraman fusese amendat atunci cu 5.000 de lei. De altfel, avocaţii inculpaţilor au speculat faptul că probele adunate de Caraman nu ar fi atât de relevante întrucât acesta ar fi putut acţiona „din răzbunare“.
Un alt detaliu picant din propunerea de arestare este cel referitor la sumele descoperite la casa vameşului Fănel Ciobanu. Aici s-ar fi descoperit bani în şase valute diferite, în timp ce în cea a lui Eugen Cristescu, adjunctul şefului de la Vama Albiţa, s-au găsit 42.240 de euro, 40 de lire sterline şi 3.047 de dolari, „sume considerabile, ce ridică semne de întrebare cu privire la provenienţa licită a lor“, au mai spus procurorii.
Între timp, în Vama Albiţa, arestările vameşilor au provocat un deficit de personal, conducerea Vămii fiind nevoită să detaşeze opt angajaţi de la Stânca Costeşti, Direcţia Vamală Vaslui şi Aeroportul Iaşi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
