Crin Antonesu, președintele Senatului României: „Eu nu vând iluzii. Pentru mine proiectul național al României este R. Moldova în UE”

Vizita are loc după un eveniment foarte important pentru R. Moldova – parafarea acordurilor de la Vilnius. În acest context, vizita președintelui senatului României, țara care a contribuit atât de mult ca R. Moldova să urce în „trenul european”, este de o semnificație aparte. Propunem cititorului un interviu realizat cu președintele Senatului României, Crin Antonescu.

– Domnule președinte, ce înseamnă momentul Vilnius pentru Republica Moldova?

– Semnarea acordului de la Vilnius – acordul de asociere cu Uniunea Europeană – de către R. Moldova reprezintă un moment istoric pentru toţi românii – şi mă refer aici la românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este cea mai importantă decizie pe care oamenii politici de la Chişinău au luat-o de la obţinerea independenţei – şi fără îndoială, este o decizie care în conţinutul său profund este identică cu aceasta. Aş vrea să fiu foarte clar pentru a fi bine şi corect înţeles de toată lumea – de oriunde ar fi aceasta, din orice tabără politică şi orice ţară – semnarea acordului de la Vilnius – este prima afirmare în modul cel mai autentic cu putinţă a independenţei R. Moldova. Pentru moldoveni aceasta este o decizie a unor oameni cu adevărat liberi, este o alegere strategică fundamentală. Oamenii politici de la Chişinău au dat dovadă de curaj şi de responsabilitate şi au ales ceea ce este mai bun pentru ţară. Este bine că s-a întâmplat aşa – locul R. Moldova este în Europa şi nu în altă parte. R. Moldova este o ţară europeană – legată nu doar prin cultură, limbă şi tradiţii de Europa, dar, în acest moment, şi prin societate şi economie. R. Moldova va găsi în spaţiul european tot ceea ce are nevoie pentru a deveni o ţară prosperă, democratică şi liberă.

– Dar ce înseamnă momentul Vilnius pentru România?

– Pentru România este important că “trenul” european nu s-a oprit – Şi România a trecut prin ce trece acum R. Moldova. Erau ani în care îi vedeam pe alţi cum intrau în Uniunea Europeană – şi aş vrea să subliniez aici ceva: erau state din fostul lagăr socialist. Erau atunci multe voci care ne propuneau să uităm de Europa, care ne spuneau că Europa nu ne va primi, că trenul european nu va opri niciodată în gara României şi că mai bine să participăm la anumite comunităţi de state create în alte spaţii. Ni se ofereau zeci de argumente, cum ar fi acela că date fiind relaţiile din fostul lagăr socialist economia noastră ar fi avut mai mult de beneficiat, ar fi avut pieţe de desfacere pentru exporturi. România a preferat să aleagă Europa, pentru că modelul ei politic, economic şi cultural era cel pe care îl dorea. Iar hotărârea noastră de a merge spre Uniunea Europeană a fost răsplătită – şi pentru că legitimitatea deciziei noastre de a deveni membri a fost recunoscută, indiferent de vociferările şi chiar ameninţările altora, şi pentru că acum economia noastră este mai puternică şi mai atractivă, dar şi pentru că societatea şi politica în ansamblul lor sunt acum pe un făgaş normal. Toate statele foste comuniste au trecut prin aceasta – şi Polonia, şi Cehia, şi Ungaria, şi ţările baltice, şi România, şi Bulgaria. Acum este vremea R. Moldova – nu va fi uşor, dar nu sunteţi singuri! Acum că trenul european a venit şi în gara R. Moldova aderarea nu mai este un vis imposibil, este o ţintă la orizont. Vă repet, nu sunteţi singuri – România este alături de voi – şi alături de România, toate cele douăzeci şi șapte de state care fac acum parte din Uniunea Europeană vor fi alături de voi.

– Şi ce poate face România concret pentru a ajuta R. Moldova să devină o parte a Uniunii Europene?

– Eu sunt preşedintele Senatului României – pot vorbi cel mai bine referindu-mă la ce pot face eu în această privinţă, desigur, împreună cu colegii mei din Parlamentul României. În primul rând vă vom ajuta să adoptaţi cât mai rapid aquis-ul comunitar, toată legislaţia europeană – Nu trebuie uitat niciun moment că tot cadrul normativ al Uniunii Europene există deja în limba română. Pentru România, ca şi pentru alte state care au aderat la Uniunea Europeană această traducere a legislaţiei europene în limba proprie a fost poate una dintre cele mai dificile sarcini din procesul de integrare – pentru că aproape toţi trebuiau să o ia de la zero, de la nimic! Nu era ca o ştafetă care se putea da de la un alergător la altul. R. Moldova are un avantaj în faptul că şi pe un mal şi pe altul al Prutului se vorbește aceeași limbă – R. Moldova poate prelua traducerea legislaţiei europene de la România – este darul pe care ni-l face şi unora şi altora limba română – este o ştafetă pe care v-o dau cu bucurie. Este ceea ce pot face eu. În al doilea rând vă vom sprijini sub toate aspectele ce ţin de diplomaţia parlamentară. Nu trebuie să uitaţi că procesul de aderare la Uniunea Europeană este un proces democratic, care implică deciziile parlamentelor naţionale din statele membre – cele douăzeci şi opt de state membre – douăzeci şi opt de parlamente. În Uniunea Europeană există strânse legături între parlamentarii dintr-o ţară şi alta – contactele şi discuţiile dintre parlamentari din diferite ţări sunt o parte esenţială a politicii europene. Prin intermediul parlamentelor, prin intermediul familiilor politice prezente atât în parlamentele naţionale cât şi în Parlamentul European se iau decizii – noi românii ştim acest lucru din perioada în care doar speram să devenim o parte a Uniunii Europene. Încă de atunci au fost create nişte contacte foarte puternice cu reprezentanţii parlamentelor ţărilor europene – Germania şi Franţa, Italia şi Spania, Polonia şi multe altele. Ca Preşedinte al Senatului, vă asigur că voi face totul ca prioritatea numărul 1 pentru diplomaţia noastră parlamentară în ce priveşte aspectul politicii externe să fie convingerea tuturor parlamentelor europene că R. Moldova trebuie primită în Uniunea Europeană. În al treilea rând, şi vorbesc tot ca Preşedinte al Senatului, vă putem pune la dispoziţie toată experienţa noastră în ce priveşte deciziile politice necesare integrării europene – tot ce ţine de reformele care trebuie făcute – voi cei din R. Moldova veţi putea învaţa şi din ce am făcut noi bine, şi din ce am greşit. Va fi o onoare pentru mine să vă pot ajuta. Acestea sunt doar lucrurile pe care le pot face eu ca reprezentant al Legislativului. În plan strict parlamentar avem o comisie interparlamentară româno-moldoveană pentru integrare europeană – anul acesta ea a s-a reunit de două ori (la București în iunie și la Chișinău în noiembrie).

– Prin aceste acțiuni ne apropiem mai mult de Unire? A devenit Unirea cu R. Moldova proiectul naţional al României?

– Pentru toţi românii drama celui de al Doilea Război Mondial este vie – nimic nu ne poate face să uităm cine suntem – şi nici cum s-a ajuns ca acum să locuim în două state. Ca şi pentru înaintaşii noştri unirea ne rămâne şi nouă un ideal – cel mai “scump ideal” cum spune un cântec. Însă este una să trâmbiţezi vorbe mari care nu au corp şi greutate şi care sună frumos – dar înşelător şi mincinos. Unirea românilor – şi vă spun acest lucru, înainte de toate ca istoric – a fost o luptă mută, dusă cu abnegaţie vreme de secole, în tăcere de mii de oameni, a fost dorinţa tuturor românilor din toate pământurile locuite de români. Nimeni nu a impus de la Bucureşti ideea Unirii tuturor românilor – dimpotrivă, ideea Unirii a fost impusă Bucureşiului de românii de peste tot care îşi doreau ca naţiunea lor să aibă un singur stat. Unirea nu s-a făcut şi nu s-a decis la Bucureşti în cabinetul vreunui preşedinte, ea a fost decisă de românii din Transilvania şi Banat, care au urmat exemplul dat înaintea lor de cei din Muntenia şi Moldova. Şi aşa se va întâmpla şi acum, nu se poate întâmpla altfel. Unirea va deveni un proiect naţional când românii de pe ambele maluri ale Prutului vor decide asta – este o decizie care are nevoie de doi – nu de unul. Pentru mine, Crin Antonescu, Preşedintele Senatului României, proiectul naţional al României este altul, și anume, R. Moldova în Uniunea Europeană. Eu nu pot vinde iluzii. Mi-aş dori însă, şi nu o voi ascunde niciodată, ca toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului să îşi dorească Unirea.

– Cât de reală este o unire în cadrul Europei Unite? Este o Unire surogat?

– Este adevărat că în cadrul Uniunii Europene graniţele contează mai puţin atunci când este vorba despre societate, cultură şi economie – acesta a fost visul european. În cadrul spaţiului european toţi europenii suntem uniţi. Aşa va fi şi când Republica Moldova va deveni o parte a Uniunii Europene. Dar nu este vorba despre acel fel de unire pe care îl aşteaptă românii de pe ambele maluri ale Prutului. Aceea este o altfel de unire – despre care v-am spus că are nevoie de decizia românilor din R. Moldova, în primul rând. Dar trebuie să fim cu toţi conştienţi de un singur lucru – un lucru pe care trebuie să ni-l asumăm ca realitate primă şi ultimă – Unirea aşa cum ne-o dorim toţi nu poate fi posibilă decât dacă R. Moldova devine şi ea o parte a Uniunii Europene, aşa cum este România în acest moment. Ambele ţări în care locuieşte naţiunea română trebuie să fie parte a aceluiaşi spaţiu înainte de a se realiza unirea. Altfel nu este posibil. Acesta este lucrul care trebuie înţeles de către toţi oamenii responsabili, de către toţi unioniştii autentici.

– Şi ce ne poate aduce această unire în cadrul Europei Unite?

– Aş vrea să fiu foarte clar. Integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană este esenţială pentru orice proiect unionist. Şi nu am să mai aştept să mă întrebaţi “De ce?” Am să vă spun eu: pentru că această integrare europeană va fi cea care va da greutate şi sens, va umple de conţinut social şi mai ales economic, unirea dintre cele două ţări. Aici trebuie să includem investițiile realizate de români în R. Moldova – și, de ce nu? – și de investitori din R. Moldova în România – un interes crescut există în ambele sensuri, iar după Vilnius, și în perspectiva integrării europene, apar condițiile realizării unor proiecte de mai mare amploare, ca cele de până acum. În cadrul european vom putea dezvolta proiecte de infrastructură – de transport și energie, și așa mai departe – finanțate și gândite atât la nivel bilateral, cât și european. Prin integrarea europeană între România şi R. Moldova se vor accentua legăturile economice – piaţa din cele două ţări se va redefini ca piaţa unei singure naţiuni, cu interese economice comune românilor de pe ambele maluri ale Prutului care vor trebui apărate – economiile din cele două ţări se vor integra între ele se vor crea lanţuri de producţie. Fluxurile de mărfuri şi de bani se vor reorienta legând România şi R. Moldova în Europa. Toate acestea sunt lucruri care dau sens unirii ele vor produce Unirea. Aşa se naşte un stat, aşa se naşte o naţiune – de la nivelul economiei şi al socieăţii, nu este nevoie să vină un politician care să trâmbiţeze că are un “proiect naţional”. Vom avea Unirea când vom avea o piaţă care prin logica sa să fie una.

– Să ne întoarcem la Vilnius. Este un moment istoric, de acord, dar din acest moment nu înseamnă că R. Moldova este o parte a Uniunii Europene. Atunci ce este?

Este începutul unui alt drum. Şi nu trebuie să vă ascund că va fi un drum greu. Cei care făceau până acum presiuni asupra voastră să nu priviţi spre Uniunea Europeană vor face presiuni şi mai mari. Va trebui să rezistaţi! România, şi sper ca Europa întreagă, vor fi alături de voi. Trenul european a venit să ia şi Republica Moldova pentru a o duce în Europa, şi este bine că în acest tren se vorbeşte deja româneşte – nu sunteţi singuri. Ce înseamnă „Vilnius”?. „Vilnius” înseamnă că dacă R. Moldova doreşte cu adevărat să devină o membră Uniunii Europene, Uniunea Europeană trebuie sa fie gata să o primească – pentru asta este nevoie de sprijinul întregii societăți. Oamenii politici de aici de la Chişinău au făcut ceea ce a ţinut de ei, acum este rândul moldovenilor. Este acum nevoie, mai mult ca oricând, ca cetățenii R. Moldova, cei care vor fi principalii beneficiari ai bunurilor aduse de integrarea europeană – liberă circulație în spațiul Uniunii Europene, acces liber pe piața europeană, apărarea intereselor de către Uniunea Europeană – să fie solidari cu proiectul european.

Vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc să vă simțiți bine la Chișinău.

( A dialogat Constantin Tănase)