Cum ați ajuns să candidați în diaspora și cum priviți oportunitatea de a vă adresa românilor din afara frontierelor actuale ale țării?
Începând cu anul 1997, desfăşor o activitate continuă în Republica Moldova şi în strânsă legătură cu românii de aici.
Prin urmare, decizia de a candida în colegiul 1 Senat a venit ca un fapt firesc, de natură să-mi permită să-mi continui şi să-mi sporesc prezenţa în beneficiul românilor din stânga Prutului. Din păcate, sunt mai puţin cunoscut cetăţenilor R. Moldova pentru că activitatea mea s-a desfăşurat preponderent într-un cadru instituţional. Prin urmare, privesc această campanie ca pe o oportunitate de a-mi face cunoscute intenţiile, viziunea şi proiecţiile asupra viitorului românilor originari din R. Moldova şi nu numai.
Care sunt firele care vă leagă de românii din afara granițelor și ce ați întreprins până acum pentru ca ei să se simtă în continuare români?
În primul rând, mă adresez lor din ipostaza omului a cărui familie trăiește atât în Romania, cât și în diaspora, în îndepărtata Australie.
În al doilea rând, deși nu am mai reprezentat diaspora în Parlament, acum am ales să candidez pentru acest colegiu în circumscripția 43, întrucât, pe parcursul întregii cariere politice, am avut contact cu românii de peste hotare și cu problemele lor. M-a preocupat întotdeauna chestiunea migrației și a efectelor ei și, mai mult, integrarea imigranților în țările de adopție.
După cum știți, în perioada puternicei mediatizări a cazului Mailat, eram ministru de Interne și atunci am avut, la Roma, o întâlnire cu ministrul de Interne Giuliano Amato, cu primarul Romei Walter Veltroni și cu ministrul Solidarității sociale Paolo Ferrero, pentru a discuta despre integrarea comunității de români în Italia și despre distincția netă care trebuie făcută între infractori și ceilalți cetățeni, întrucât nu este corect să judecăm un popor întreg pentru greșelile câtorva. Românii sunt bine văzuți, sunt apreciați, sunt harnici și onești și trebuie să oglindim fața bună și luminoasă a prezenței lor în străinătate.
Care este cel mai important punct din programul dvs. electoral?
Toate punctele au fost concepute tocmai pentru a răspunde unor nevoi ale unor oameni diferiţi, aflaţi în colţuri diferite ale lumii, dar cu toţii români şi cu toţii la fel de importanţi pentru mine. A evidenţia un singur punct ar însemna să-i nedreptăţesc pe o bună parte dintre aceştia.
De la simplificarea şi accelerarea procesului de recunoaştere (sau „redobândire”, cum figurează acum în lege) a cetăţeniei române, creşterea numărului de parlamentari delegaţi de românii de aici până la trei, înfiinţarea mai multor Centre de Consultanţă pentru atragerea fondurilor europene, până la îmbunătăţirea condiţiilor bursierilor statului român, toate contează pentru mine, pentru că mai presus de orice este cuvântul dat celor care ţi-au încredinţat votul.
Întregul meu program politic a fost conceput pentru a fi implementat pe parcursul celor patru ani de mandat. Şi am siguranţa că-l voi duce la bun sfârşit alături de colegii mei din PNL şi USL. Iar dacă este să ţinem cont de sondajele de până acum (62% pentru USL), vedem că putem avea certitudinea unei majorităţi parlamentare şi, respectiv, a unui Guvern USL pentru următorii patru ani. Asta nu poate fi decât în favoarea românilor din stânga Prutului, care vor avea o voce de încredere în Parlament şi în coaliţia de guvernare.
– Cum credeți că pot fi îmbunătățite relațiile dintre cele două state românești în următorul dvs. mandat de parlamentar?
Avem o serie de acorduri semnate între guvernele noastre, ceea ce ne determină să lucrăm în direcţia implementării acestora. Cele câteva întâlniri şi discuţii dintre premierii de la Chişinău şi Bucureşti, dincolo de semnificaţiile lor simbolice, au adus şi o serie de progrese importante în acest sens. Linia electrică Fălciu-Goteşti, gazoductul Iaşi-Ungheni, şoseaua Târgu-Mureş – Ungheni şi multe alte proiecte concrete sunt toate emanaţii ale susţinerii pe care România, prin Guvernul USL, o acordă R. Moldova.
Aşadar, relaţiile politice sunt foarte bune în acest moment, poate şi datorită faptului că atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, la guvernare se află alianţe de partide, dar nu un singur partid autoritarist, ca până nu demult. Cu toate acestea, între membrii aceleiaşi naţiuni, există mereu loc de relaţii mai bune. În acest sens, voi încuraja interacţiunea dintre reprezentanţii instituţiilor omoloage din statele noastre şi voi facilita contactele umane în toate domeniile.
– Ce vă propuneți să faceţi pentru a apropia cele două maluri ale Prutului?
– Demnitatea de parlamentar îmi va permite să organizez dezbateri publice, aducând subiecte de actualitate ignorate până acum în atenţia publicului român de pe ambele maluri. Îmi propun să-mi mobilizez colegii din majoritatea parlamentară în vederea organizării unor evenimente utile şi eficiente atât la Parlament, cât şi în localităţile din cele două state.
Colaborarea dintre comisiile parlamentare de profil şi direcţii ale Parlamentului mi se pare, iarăşi, esenţială. Românii trebuie să se cunoască între ei, iar acum, când obiectivul strategic al R. Moldova a devenit aderarea la UE, necesitatea aceasta a şi crescut.
Şi, nu în ultimul rând, îmi propun să contribui la consolidarea relaţiilor dintre românii din afara României şi a R. Moldova, fie că sunt sau nu membri ai vreunor ONG-uri. Procesul a început deja, iar foarte multă lume a înţeles că, unde-s doi, puterea creşte. Şi nici măcar nu e nevoie de mare lucru în afară de acel prim pas.
– Propuneți câteva variante de îmbunătățire a sistemului de acordare a cetățeniei, fără ca acestea să deranjeze autoritățile europene de la Bruxelles, care acuză România că băgăm basarabenii pe ușa din dos a Europei.
– Decizia privind acordarea cetăţeniei române este o decizie suverană a Guvernului de la Bucureşti. Până la elaborarea unei iniţiative legislative care să faciliteze metodologia de acordare a cetăţeniei române, primele măsuri care se pot lua de către noul Guvern sunt cele de a spori volumul personalului care primeşte, analizează şi acordă cetăţenia română. Schimbările vor viza toate instituţiile implicate, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, până la Oficiile Stării Civile, responsabile de emiterea certificatelor de naştere româneşti. Vom lua toate măsurile necesare imediat după ce noul Guvern USL îşi va începe activitatea.
În ceea ce priveşte acuzaţiile, acestea vor continua să vină, dacă vor exista aceleaşi interese dăunătoare, pentru că nicio acuzaţie redată de unele surse europene nu a operat cu argumente sau date clare, comparate cu alte state membre. Sunt conştient că există un deficit de încredere în unii reprezentanţi actuali ai românilor din R. Moldova, dar tocmai de aceea am decis să candidez, pentru a le reda încrederea românilor de aici în ţara lor.
Puteți contribui la procesul de integrare mai rapidă a R. Moldova în UE și cum anume?
În calitate de membru al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, voi sprijini în continuare aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările R. Moldova, în contextul integrării europene. Subliniez, totodată, importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul R. Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea sporirii ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Statul moldovean este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Ca parlamentar român, prin intermediul contactelor susţinute cu membri ai parlamentelor naţionale ale statelor membre ale UE şi ai Parlamentului European, susţin eforturile autorităţilor din R. Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Un pas important a fost şi finalizarea, luni, 19 noiembrie 2012, la Bruxelles, la Consiliul Afacerilor Externe, a încă unei etape din procesul de liberalizare a vizelor pentru R. Moldova. La aceasta se adaugă şi demersurile susţinute ale Ministerului de Externe pe lângă celelalte state membre pentru ca negocierile pentru obţinerea statutului de stat asociat să înceapă anul viitor.
Cât de des intenționați să veniți în RM, în cazul în care veți fi ales în funcţia de senator?
După 9 decembrie, românii din R. Moldova vor fi cei faţă de care voi avea, pe lângă responsabilitatea morală dintotdeauna, şi conştiinţa mandatului primit pentru a-i reprezenta. Iar o reprezentare eficientă nu poate exista decât în condiţiile unui contact permanent şi a unei relaţii bazate pe încredere şi fapte. Prin urmare, viitorii patru ani mă văd petrecându-i în R. Moldova, în localităţile unde-mi voi deschide birouri parlamentare pentru cetăţeni, dar şi în localităţile unde va exista necesitatea de a-mi oferi asistenţa parlamentară. Dar nu voi fi singur, pentru că am cu mine o echipă tânără şi competentă, care mă va susține să-i ajut pe toţi cei care vor avea nevoie şi care se va afla în permanentă legătură cu românii de aici, la fel ca și mine.
Această campanie este doar începutul unui drum lung, pe care îl vom parcurge împreună. Avem înainte patru ani de muncă împreună, pentru o viaţă mai bună, adică pentru o Românie a tuturor românilor.
A dialogat
Elena Munteanu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
