Cristian Pîrvulescu: De ce PAS și Maia Sandu nu mai reușesc să insufle la fel de multă speranță?

Potrivit politologului, PAS și Maia Sandu nu mai reușesc să insufle la fel de multă speranță cetățenilor Moldovei ca în 2021, dintr-un cumul de factori, care are legătură mai ales cu succesiunea de crize pe care țara a traversat-o de atunci.

„În 2021, victoria zdrobitoare a PAS și a Maiei Sandu a creat impresia că Republica Moldova a intrat pe un drum ireversibil spre Europa. Majoritatea absolută din Parlament părea garanția schimbării rapide, iar promisiunea de a construi un stat funcțional și integru a mobilizat speranțele unui electorat obosit de oligarhizare și corupție. Patru ani mai târziu, tabloul arată mult diferit.

Explicația nu ține doar de erorile interne ale guvernării, ci și de contextul geopolitic. Rusia a transformat Moldova într-un pariu anti-UE, lansând împotriva Chișinăului o ofensivă hibridă fără precedent. În acest sens, propaganda online, manipularea mediatică, finanțarea partidelor populiste și tentativele de destabilizare socială au fost sprijinite masiv. Această presiune externă a erodat treptat imaginea PAS; partidul a fost prezentat ca incapabil să protejeze cetățenii de consecințele războiului și ale crizei economice.

Mai mult, situația dificilă a Ucrainei, în lipsa unor victorii decisive, oboseala societății și costurile enorme ale războiului au întărit percepția în Moldova că apropierea de Occident aduce doar nesiguranță și sacrificii. În același timp, ambiguitatea americană de după instalarea administrației Trump în privința angajamentului pe termen lung în regiune, alimentată de priorități interne și de retorica electorală de la Washington, a sporit sentimentul de vulnerabilitate. Astfel, PAS și Maia Sandu s-au trezit singuri în fața unor așteptări uriașe și a unor forțe externe covârșitoare, pierzând treptat capacitatea de a inspira aceeași speranță ca în 2021”, a relatat Cristian Pîrvulescu.

Cristian Pîrvulescu: „Oamenii resimt mai degrabă costurile tranziției decât beneficiile, iar promisiunile europene rămân abstracte”

Politologul a punctat faptul că, deși Republica Moldova este mai prosperă la nivel macroeconomic, cetățenii nu resimt, în buzunar, creșterea economică la un nivel suficient de satisfăcător pentru mulți dintre ei.

„Datele arată o realitate pozitivă, de la o creștere economică modestă, dar reală, la obținerea statutului de țară candidată la UE, până la sprijin financiar consistent din partea Bruxelles-ului și a partenerilor occidentali. Totuși, percepția cetățenilor moldoveni este diferită. Aceștia văd facturi mai mari la energie, inflație persistentă și insecuritate permanentă.

Această discrepanță a fost exploatată cu abilitate de Rusia, care a transformat integrarea europeană într-un sinonim al crizei și al sărăciei. Mesajele difuzate prin rețele sociale și televiziuni afiliate au insistat pe ideea că neutralitatea ar aduce pace și stabilitate economică, în timp ce apropierea de UE ar însemna război și sacrificii.

Dezamăgirea a fost alimentată și de erorile României, partenerul cel mai apropiat al Moldovei. Politica de austeritate adoptată recent la București și criza bugetară au fost prezentate în Chișinău drept dovada că „modelul european” nu garantează prosperitate. Exemplul negativ din România a oferit muniție propagandei anti-occidentale, subminând indirect eforturile PAS.

În consecință, deși, pe hârtie, Moldova pare mai aproape de Occident, în realitate oamenii resimt mai degrabă costurile tranziției decât beneficiile, iar promisiunile europene rămân abstracte”, a declarat politologul.

Ce partide au șanse să intre în Parlament?

Potrivit sondajului iData citat mai sus, ultimul studiu sociologic înainte de alegeri, patru formațiuni ar putea intra în următorul legislativ: Blocul Electoral Patriotic (33,9%), PAS (33,6%), Blocul „Alternativa” (9,8%) și Partidul Nostru (7,4%).

Blocul Electoral Patriotic

Alianța electorală este construită în jurul figurii lui Igor Dodon (PSRM) și a unor partide naționaliste. Aceasta a fost formată în 2025 pentru alegerile din toamnă.

Agenda partidului este orientată spre protecție socială și securitate energetică prin relansarea legăturilor economice cu Rusia. Alianța aduce critici la adresa politicilor de austeritate/pro-market promovate de guvernul PAS. Blocul a declarat și poziții anti-NATO și promisiuni de restabilire a relațiilor privilegiate cu Moscova.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate)

Partidul fondat de Maia Sandu este principala forță pro-europeană din istoria Republicii Moldova. PAS a fost înființat în 2016 și a guvernat în ultimii ani, cu majoritate în Parlament.

Aceștia promit continuarea reformelor anti-corupție, consolidarea statului de drept, investiții în infrastructură, sănătate și educație și au ca obiectiv principal aderarea la Uniunea Europeană, mesajul campaniei fiind „UE 2028”.

Blocul „Alternativa”

Alianța a fost inițiată în 2025 de figuri precum Ion Ceban (primarul Chișinăului), Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk.

Se prezintă ca o alternativă la PAS, cu accent pe politici sociale, anticorupție, politici de mediu și reforme pragmatice; declară în mod public că urmărește integrarea europeană, deși unii critici le contestă consecvența pro-europeană și le reproșează trecutul unor lideri.

Partidul Nostru

Partidul este construit în jurul figurii lui Renato Usatîi și funcționează de la sfârșitul anilor ’90, cu unele reprofilări de-a lungul timpului.

Partidul are o poziționare cu mesaje pentru protecția veniturilor sociale și „politică externă echilibrată”. Formațiunea a avut tradițional o orientare prietenoasă spre Est sau „echilibrată” (soft-eurosceptică).