ActualitateExterne

Criză politică în Bulgaria – GERB nu a reuşit să obţină în parlament majoritatea pentru a forma guvernul

Premierul desemnat al Bulgariei, Rosen Jeliazkov, de la partidul de centru-dreapta GERB, nu a reuşit miercuri să obţină în parlament sprijin pentru cabinetul său propus, ceea ce prelungeşte impasul politic în care se află ţara de luni de zile, relatează Reuters.

Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai corupte state din UE, a fost afectată de instabilitate politică de când protestele anticorupţie din 2020 au contribuit la răsturnarea de la putere a unei coaliţii conduse de GERB.

Preşedintele Rumen Radev i-a încredinţat luni lui Rosen Jeliazkov sarcina de a forma un nou guvern după alegerile cu rezultat neconcludent de luna trecută – al şaselea scrutin în trei ani -, dar GERB avea nevoie de sprijinul a cel puţin două alte partide pentru a obţine aprobarea Parlamentului.

În cadrul votului de miercuri, 98 de deputaţi din parlamentul cu 240 de locuri au sprijinit propunerea de guvern minoritar a lui Jeliazkov, în timp ce 138 s-au opus acesteia.

Rezultatul ridică perspectiva unor noi alegeri în Bulgaria.

Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, care reprezintă marea minoritate etnică turcă din Bulgaria, s-a clasat pe locul al doilea în alegerile din iunie, obţinând 47 de locuri, în timp ce partidul reformist Noi continuăm schimbarea (PP) a obţinut 39 de locuri.

Alegerile din iunie au fost declanşate de prăbuşirea, în martie, a unei coaliţii formate din GERB – care a deţinut puterea în Bulgaria în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani – şi partidul PP.

Este de aşteptat ca preşedintele Radev să predea în zilele următoare unui alt partid mandatul de a forma un guvern, dar este de asemenea probabil ca şi acesta să eşueze.

Bulgaria are nevoie de o perioadă de guvernare stabilă şi funcţională pentru a accelera fluxul de fonduri europene către infrastructura sa degradată şi pentru a o împinge spre aderarea la moneda euro şi spre participarea deplină la spaţiul Schengen.

Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza neîndeplinirii obiectivelor privind inflaţia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Adrian Popa

Adrian Popa a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate.

1 comentariu

  1. Daca Bulgaria vrea sa adere la moneda euro (a vrut de doua ori pana acum) si nu poate din cauza inflatiei… ce sa zicem despre Romania, care, cu cea mai mare inflatie din UE, nici nu se gandeste macar ca ar vrea sa adere la moneda euro. Ce inseamna asta pt Romania ? Salarii mici, cand transformi din lei in euro inseamna putin, ceea ce se traduce prin fuga muncitorilor in afara. Pe termen lung inseamna depopularea Romaniei si aducerea de imigranti negri. Mai inseamna saracirea statului si imbogatirea patronilor prin neplatirea salariilor in euro. Mai inseamna pensii mici. Netrecerea la euro a insemnat saracirea statului si depopularea masiva. S-a vazut recent ca am avut a treia galerie ca numar la Euro 2024 din Germania. In concluzie; mentinerea leului si netrecerea la euro este o problema grava, de interes national.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *