Cu ce avioane zboară preşedinţii lumii

Intentia sefilor de stat sau a prim-ministrilor de a cumpara avioane noi pentru zborurile oficiale s-a lovit si se loveste insa deseori, din Marea Britanie si pana in Cuba, de reactia nefavorabila a publicului si a politicienilor de opozitie, care considera un lux inutil cheltuiala pentru aeronave de protocol, atata vreme cat banii respectivi fie ar putea sa fie folositi mai bine pentru investitii sau cheltuieli sociale, fie pur si simplu economisiti, ca sa nu impovareze statele cu datorii considerate absurde. Incercarile de achizitie a unor noi avioane lasa in urma lor, in multe cazuri, povesti ridicole sau triste, care nasc adversitate publica fata de seful de stat respectiv, conteaza in bataliile electorale si pot sa-i afecteze imaginea inclusiv in strainatate.

UCRAINA

Designerii au tinut cont de gusturile sotiei fostului presedinte Viktor Iuscenko, in 2005, cand au ales lemn de mahon, ornamente de chihlimbar, clante si corpuri de iluminat din aur pentru noul avion al presedintelui. "Planul initial vorbea de argint, dar Katerina Iuscenko a insistat pentru aur", a scris ironic ziarul Segodnia. Avionul, un An-74 fabricat in 2004, a costat 12 milioane de dolari, iar Iuscenko l-a folosit, alaturi de un Il-62, pana in 2008, cand a comandat un Airbus 319, cu baruri, dormitoare si dusuri, in valoare estimata de 40-60 milioane de dolari. Dupa tragedia de la Smolensk in care si-a pierdut viata presedintele polonez, bloggerii ucraineni au facut imediat comparatia: Polonia, PIB per capita 13.000 de dolari, un avion prezidential din 1990; Ucraina, PIB per capita 3.000 de dolari, sase avioane in flota de protocol, intre care si un Tupolev (Tu-134), plus noul Airbus.

FRANTA

Presa britanica il ironiza, anul trecut, pe presedintele Nicolas Sarkozy, pentru intentia lui de a-si schimba vechiul A 310 cu un avion cu zece metri mai lung si doi metri mai inalt decat al oricarui alt sef de stat european – era vorba de un A330-200 cumparat la mana a doua si dat spre renovare si modernizare inginerilor francezi, menit sa aiba sisteme de comunicatii si securitate ultramoderne, sala de sedinte pentru 12 persoane, cabinet medical, dormitor si baie privata, toate la costul de 185 milioane de euro. Ideea unui "Air Sarko One" a fost aspru criticata, atat la Paris, cat si in strainatate, tinand cont atat de cheltuielile Frantei in razboiul din Afganistan, cat si de faptul ca, de pilda, nici premierul britanic Gordon Brown, nici regina Angliei nu au avioane personale platite de stat pentru vizitele oficiale in strainatate. Tot anul trecut insa, Sarkozy si-a cumparat un Dassault Falcon 7X, cu emblema "Carla One", in cinstea Carlei Bruni, sotia sa. Pretul: 56 de milioane de euro.

CUBA

In 2006, guvernul de la Havana a cumparat doua dintre cele mai moderne avioane rusesti Iliusin, la un pret estimat la 110 milioane de dolari. Ca sa contracareze criticile ca face asemenea achizitii costisitoare pentru o tara saraca, guvernul a anuntat ca unul dintre cele doua avioane ar fi urmat sa fie folosit de fapt pentru transportul lucratorilor spre si dinspre Venezuela. Presa ruseasca a laudat confortul aeronavei destinate lui Fidel Castro, cu interior bej, o sofa enorma pentru lectura, lampa personalizata, DVD player, bar si fotolii de piele, dar si un sistem avansat de securitate. Cuba a platit 15% din suma din resurse proprii, restul dintr-un credit pe zece ani de la bancile rusesti.

MAREA BRITANIE

Tentativele fostului premier Tony Blair, inca din 1998, de a cumpara un avion special pentru zborurile reginei si ale premierului au fost taxate de presa si de opozitia conservatoare, proiectul fiind poreclit Blair Force One, ca o parodie la Air Force One. In 2004 se ajunsese la planul de a cumpara in leasing doua aparate, la un cost estimat de 12 milioane de lire sterline. Chestiunea costurilor, destinatia fondurilor publice, argumentele ecologiste (poluarea in plus), orice a fost folosit de opozitie pentru a bloca si de aceasta data proiectul, Marea Britanie ramanand singura tara din G8 fara un avion special pentru seful statului. In 2008, planurile au fost reluate, vizand un avion mai ieftin, de 7 milioane de lire, dar un an mai tarziu au fost blocate de criza economica. Daca vor sa zboare pe distante mai lungi, membrii familiei regale folosesc curse charter sau regulate, iar premierul si ministrii folosesc pur si simplu curse comerciale de pasageri.

UGANDA

In februarie 2009, conducerea Ugandei a intrat in posesia unui nou avion Gulfstream G550 pentru zboruri prezidentiale, cumparat cu 48,2 milioane de dolari, care inlocuia un Gulfstream IV-SP, cumparat in 2000 si vandut anul trecut pentru 10 milioane de euro. Ambele achizitii au starnit nu numai criticile intense ale presei, ci si consternarea donatorilor occidentali. In 2000, imediat dupa ce primul Gulfstream a intrat in posesia presedintelui Yoweri Museveni, pentru 31,5 milioane de dolari, Banca Mondiala si FMI au anulat decizia de a sterge datorii ale Ugandei in valoare de 600 de milioane de dolari, iar guvernul de la Londra si-a declarat indignarea ca banii donati de Marea Britanie pentru programe de reducere a saraciei se cheltuiesc pentru luxul presedintelui, care n-a ezitat ulterior sa-si transporte fiica gravida in Germania cu Gulfstreamul, ca sa nasca acolo.

SUA

Flota prezidentiala Air Force One, compusa din doua Boeing 747-200B, s-a invechit si ar trebui innoita, a declarat luna trecuta secretarul apararii, Robert Gates. "Sunt niste bani in bugetul pe 2011", a spus Gates. Aeronavele zboara circa 322.000 km pe an, iar avioanele au fost livrate acum 20 de ani, in administratia lui George Bush, la un cost de 650 de milioane de dolari. De-a lungul anilor, presa a reluat, fie cu admiratie, fie cu ironie cele mai spectaculoase dotari ale aparatelor – 87 de telefoane la bord, 6 bai, 383 km de cabluri electrice, depozite capabile sa stocheze 2.000 de portii de mancare sau faptul ca si centurile de siguranta au sigla presedintiei. In ultimii ani, problema costurilor de zbor ale flotei prezidentiale a ocupat insa tot mai mult presa si opozitia, mai ales in contextul scumpirii petrolului: pentru 2007, factura pentru combustibil a intregii flote Air Force (5.700 de aparate la acea vreme) era estimata la 6 miliarde de dolari, conform secretarului de atunci al fortelor aeriene, Michael Wynne.

BULGARIA

Din lipsa de bani, Bulgaria a ramas, ca si Polonia, cu un avion vechi – un Tu-154, folosit de mai bine de 20 de ani si caruia i-a expirat permisul de zbor in octombrie 2009, dar dupa o verificare tehnica la Moscova, permisul a fost prelungit cu inca un an. Cu toate acestea, din cauza lipsei de securitate (ultimul incident a avut loc in 2008, cand presedintele Gheorghi Parvanov a plecat in Mexic, dar a aterizat de urgenta in Azore), autoritatile de la Sofia au decis sa scoata din circuit avionul si sa-l scoata la licitatie in iunie, pornind de la 1,3 milioane de euro. Pana atunci, oficialitatile calatoresc cu avioane luate in leasing – doua Airbus A 319 de la Balkan Holiday Airlines, la un pret de 190 de milioane de euro, din care o parte, conform Novinite, a fost platita de fostul guvern de coalitie condus de socialistul Serghei Stanisev. Avioane Tu-154 mai sunt in folosinta in Europa doar in Slovacia si in Polonia, unul dintre avioanele poloneze fiind cel cu care s-a prabusit in Rusia presedintele polonez la 10 aprilie.

RUSIA

Presedintia ruseasca n-a cumparat avioane straine, ci a preferat sa-si personalizeze cele doua avioane Il-96-300, detinute de compania ruseasca aviatica de stat Rossia si folosite de sefii de stat. Primul dintre ele, construit in 1996 si folosit in special de fostul presedinte Eltin, a costat 300 de milioane de dolari, din care numai decorarea interiorului si a exteriorului au costat circa 40 de milioane de dolari, conform Newsru.ru. Al doilea, folosit in mod curent de presedintia rusa, a fost renovat si redecorat in 2001 de o companie britanica, Diamonite Aircraft Furnishing, pentru circa 14 milioane de dolari. Acesta, pentru care numai toaletele au costat 75.000 de dolari, dupa cum sublinia sarcastic Newsru.ru, se mandreste cu un lux orbitor, de la elementele metalice ale mobilierului placate cu aur, cutiile de aur pentru Biblii, tapetele de matase, fotoliile din piele verde si pana la icoanele enorme, ceasul de aur si stema imensa a tarii, care decoreaza peretii.