Actualitate

Culmea ipocriziei se naște din tăcerea noastră

Încă în 2009, Constantin Tănase scria: „Pentru mine a fost un dulce blestem să fiu ziarist român în Basarabia într-o perioadă de dramatice fluxuri și refluxuri pe toate liniile, îndeosebi politice”. Aproape zece ani au trecut de atunci și toate-s la fel. Stăm pe loc, exact așa cum spune versul: „Iar noi locului ne ținem/ Cum am fost așa rămânem”.
Că vorbim și scriem românește știu toți, chiar și socialiștii, care-și dau copiii la liceele românești. Că suntem români, dar și moldoveni (geografic), la fel, recunosc toți, de la mic la mare. Nici că suntem parte a unei țări mari, furată/luată mereu de către cineva mai puternic nu e un secret pentru nimeni.

Adevărul îl cunosc toți, dar nu știu cum se revine, iarăși și iarăși, la aceleași întrebări prostești: ce limbă vorbim, ce istorie să învățăm, cărui popor aparținem și care ne este Patria-mamă? De ce nu vă liniștiți, oameni buni? Doar pentru că n-aveți alte subiecte de discutat, iar socialiștii (comuniștii) democrații se dau tari și mari că vorbesc moldovenește și nicidecum românește?

În special, excelează în apărarea nonvalorilor Igor Dodon, președintele lui Putin, dar nu e mai prejos nici Marian Lupu, un șmecher moldovean comunist notoriu. De ce oare? Doar pentru că n-au proiecte economice de redresare a vieții oamenilor simpli şi de creare a locurilor de muncă, pentru că nu pot asigura un trai decent pensionarilor și copiilor, cei doi şi alţii pe deasupra toarnă gogoşi că studiem istoria unui stat străin şi facem parte din poporul lui Stalin și Putin? Culmea ipocriziei este că tot ei depun cu strângere de inimă flori la monumentul lui Ștefan cel Mare sau la bustul lui Eminescu, ştiind prea bine că aceștia sunt cei mai mari români.

Ceea ce derutează oamenii, adică poporul român din Basarabia, este că cei de pe la conducere trișează: când așa, când altfel. De fapt, ei mint oamenii pentru a accede la putere și a se menține acolo. Și limba română, și istoria românilor, și reunirea cu România, și credința noastră în strămoși îi ajută pe revanșarzi să stea în fotolii calde și să ne dea din deget. Ei știu că trișează, dar le place să ne aibă de infantili, pentru că noi tăcem.

Alexandra Tănase

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *