Profesioniști din domeniul cultural din România, Republica Moldova, Ucraina, India și Turcia s-au reunit, în perioada 5-8 august, la Memorialul Ipotești, în cadrul primei ediții a laboratorului „Ipoteze. Dincolo de geografii”. Evenimentul a făcut parte din programul Festivalului Zilele Nordului, ajuns în acest an la cea de-a 13-a ediție.
Laboratorul a adus în discuție problemele cu care se confruntă sectorul cultural în diferite țări, relația dintre cultură și comunități, finanțarea domeniului, influența politicului, dar și posibilitatea dezvoltării unor proiecte comune.
Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești, a declarat că participanții au discutat despre „geografii, periferii și centru”, precum și despre modalitățile prin care cultura poate apropia comunitățile.
„Așa cum s-a văzut din discuțiile din aceste zile, există o serie de probleme comune în domeniul culturii și probleme individuale pentru fiecare țară, în funcție de contextul socio-cultural și politic care există acolo. S-a discutat despre modul în care putem promova și proiecta cultura în comunitate, despre modul în care este finanțată cultura, cât de dependenți suntem de politic, cum putem soluționa individual anumite aspecte din zona culturii și cum putem construi proiecte comune”, a declarat Ala Sainenco.
Aceasta a vorbit și despre semnificația organizării laboratorului la Memorialul Ipotești, loc legat de personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.
Potrivit managerului instituției, spațiul are o puternică încărcătură emoțională, dar presupune și o responsabilitate importantă, atât prin rolul lui Eminescu în cultura română, cât și prin necesitatea unei recitiri și promovări a operei eminesciene.
Festivalul Zilele Nordului a fost inițiat de Ștefan Teișanu în orașul său natal, Darabani, cea mai nordică localitate de pe harta României. Ajuns la cea de-a 13-a ediție, evenimentul a inclus anul acesta peste 140 de activități desfășurate în Darabani și în localitățile din împrejurimi.
Programul a cuprins concerte, ateliere, maratoane, expoziții, un campionat de borș moldovenesc, un forum transfrontalier al primarilor și întâlniri cu personalități din diferite domenii.
Ștefan Teișanu spune că proiectul a fost gândit încă de la început pentru o perioadă de 25 de ani, echivalentul unei generații din perspectivă sociologică, astfel încât organizatorii să poată urmări schimbările produse în comunitate.
„Dincolo de faptul că am reușit să contribuim la crearea unor instituții de cultură, unor spații publice, am avut impact în modul în care este gândit orașul pentru oameni, transformarea unei parcări într-un parc, cred că marele impact pe care am reușit să îl avem sunt tinerii”, a declarat inițiatorul festivalului.
Potrivit lui Teișanu, în cadrul proiectului au fost implicați, de-a lungul anilor, aproximativ 2.500 de tineri, care au avut posibilitatea să lucreze împreună, să dobândească noi abilități și să se implice ulterior în proiecte destinate comunităților din care provin.
Totodată, acesta a transmis un mesaj de unitate culturală și i-a invitat pe locuitorii Republicii Moldova să participe la edițiile viitoare ale Festivalului Zilele Nordului. Organizatorul a îndemnat publicul să reflecteze asupra relației cu locurile natale și asupra modului în care fiecare persoană poate contribui la dezvoltarea comunității sale, indiferent dacă mai locuiește sau nu acolo.
Un alt moment important al festivalului a fost vernisarea expoziției „Așteptarea fără vânătoare”, semnată de artista botoșăneană Ana Maria Micu, care și-a expus lucrările inclusiv la Taipei și în alte orașe ale lumii.
Expoziția a fost amenajată într-o hală a unei foste fabrici de carne de pui din centrul orașului Darabani. În același spațiu a expus anul trecut artistul basarabean Pavel Brăila, reprezentant al Republicii Moldova la Bienala de la Veneția din acest an.
Ana Maria Micu a prezentat lucrări de pictură și video construite în jurul reflecției asupra modului în care oamenii percep realitatea și asupra influenței propriilor experiențe și convingeri asupra actului de a privi.
Picturile sale, realizate în tehnica acrilic pe pânză, includ numeroase elemente inspirate din natură și plante.
„Aspectul acesta provine din faptul că eu lucrez într-un apartament în care și grădinăresc. Imaginile acestea cu vietăți, cu plante sau cu compost mă preocupă de mult timp și le găsesc în fiecare lucrare semnificații noi”, a declarat artista.
În programul Zilelor Nordului s-a regăsit și expoziția de artă new-media Proiectul Nord|Est|Etica „Between Gaps”, amenajată în viitoarea clădire a Primăriei din Darabani, aflată în construcție.
Expoziția, curatoriată de Darius Vatamaniuc și Andrei Cozlac, de la Iași, cuprinde o serie de instalații creative și propune publicului un spațiu de experiment și reflecție.
„Arta new-media față de arta tradițională te face să gândești, te provoacă să gândești. Te pui în fața unui video experimental, unei lucrări interactive și treci dincolo de ceea ce a vrut să spună autorul și te gândești la reflecțiile din propria viață”, a explicat Darius Vatamaniuc.
Festivalul Zilele Nordului este organizat anual la Darabani de Asociația Nord și urmărește dezvoltarea unor mecanisme de intervenție culturală și implicare civică pe termen lung, cu accent pe regiunea de nord a României și pe comunitățile mici.
Evenimentul este realizat cu implicarea și sprijinul financiar al comunității din Darabani, al partenerilor din județul Botoșani și din România, precum și al voluntarilor din echipa Nord.
