Rezultatul alegerilor din Republica Moldova a fost pe larg tratat de presa internațională, care subliniază natura istorică a scrutinului în contextul în care țara vecină a votat în pentru continuarea parcursului european.
Numeroase publicații internaționale au semnalat de asemenea atmosfera tensionată în care s-au desfășurat alegerile pe fondul campaniei rusești de influențare a alegătorilor.
„Ca semn al mizei mari a acestor alegeri extrem de tensionate, fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă de manipulare și tentativă de intimidare în timpul campaniei. Votul a fost umbrit în mod special de temerile de cumpărare a voturilor și tulburări, precum și de o ‘campanie de dezinformare fără precedent’ condusă de Rusia, potrivit UE”, scrie Le Monde.
Cotidianul francez, care amintește că Moscova a negat aceste acuzații, îl citează pe Igor Boțan, directorul think tank-ului moldovenesc Adept, care a declarat că Republica Moldova „nu a mai văzut niciodată un asemenea nivel [de interferență străină] într-o campanie electorală” de la obținerea independenței sale în 1991.
„Ca în fiecare duminică, ieri, în parcul din fața clădirii guvernului, persoane în vârstă își vindeau la tarabe amintiri din epoca sovietică. Busturi ale lui Lenin și medalii ale Armatei Roșii erau oferite celui care oferea cel mai mult, vorbindu-se strict în limba rusă.
Ca după fiecare alegere, Moldova se trezește astăzi încă împărțită în ceea ce privește calea de urmat, dacă să meargă înainte sau să se întoarcă. Dar cel puțin direcția pare acum clară”, notează Corriere della Sera.„Toți își puseseră mari speranțe în rezultatul acestui vot care va alcătui pentru următorii patru ani viitorul Parlament de la Chișinău și, în consecință, noul guvern.
Niciodată până acum Uniunea Europeană nu s-a implicat atât de deschis de partea taberei favorabile ei, prin vizitele șefilor de stat și ale înalților reprezentanți de la Bruxelles. Niciodată – cel puțin dacă urmărim firul acuzațiilor care rămân încă de demonstrat – tabăra filorusă nu s-a aventurat atât de departe în tentativa de a orienta rezultatul în favoarea sa. De data aceasta, se pare că lucrurile au mers mai bine pentru primii”, continuă ziarul italian.
„În vest, au votat Europa; în est, au ales Rusia, ca să spunem așa. Tinerii vor noul, bătrânii tânjesc după trecut. Între ele, aproape ca și cum ar simboliza fractura, curge râul Nistru”, mai notează Corriere, cu referire la râul care desparte majoritatea Republicii Moldova de regiune separatistă prorusă Transnistria.
Republica Moldova a votat „dacă își continuă drumul european sau revine în sfera de influență a Rusiei”„Victoria formațiunii proeuropene a fost mai amplă decât prevedeau sondajele și decât se aștepta o societate tot mai polarizată de efectul ingerințelor și propagandei ruse. Victoria strânsă a partidului de guvernământ la referendumul din octombrie 2024 privind aderarea la Uniunea Europeană alimentase teama că PAS își pierde sprijinul, pe fondul unei grave crize economice marcate de scumpirea electricității și de o inflație de 30%. Dar sprijinul acordat acestui partid arată dorința moldovenilor de a merge spre UE, bloc din care Republica Moldova intenționează să facă parte până în 2030”, notează El Pais.
Ziarul spaniol amintește la rândul său că numeroși analiști au considerat aceste alegeri drept cele mai importante din istoria țării, unele „care trebuiau să decidă dacă își continuă drumul european sau revine în sfera de influență a Rusiei”.
„De la atacuri cibernetice la manipularea informațiilor, trecând prin tentative de falsificare a votului și pregătiri pentru a incita la proteste violente – întreaga campanie are un scop clar: deturnarea voinței cetățenilor”, a declarat pentru el Pais Mihai Isac, expert în regiunea Mării Negre și în dezinformarea rusă, care a subliniat că alegerile au fost marcate de o ofensivă hibridă masivă orchestrată de Kremlin”.
„Cu rușii am cunoscut doar sărăcie timp de 80 de ani”
„În iunie 2022, Bruxelles-ul a declarat atât Republica Moldova, cât și Ucraina, țări candidate la aderare. Anul trecut, o majoritate restrânsă din țară a votat în favoarea aderării la UE într-un referendum. Pe străzile din Chișinău, susținătorii forțelor proeuropene se temeau că această evoluție ar putea fi anulată”, scrie și Handelsblatt.
„Dacă forțele proruse ar câștiga, ar putea opri procesul”, a declarat pentru ziarul german Corina Caireac, o moldoveancă ce lucrează în sectorul cultural, a locuit în Franța și vorbește fluent franceza. „Am făcut deja multe progrese economice”, și-a lăudat ea țara spunând totodată că „nu vreau să mă întorc în Uniunea Sovietică; îmi iubesc libertatea”.
„Dreptul ei de vot, spune ea, este arma ei într-un război hibrid pe care îl poartă de mult timp împotriva Rusiei. Ca majoritatea moldovenilor, vorbește nu doar limba română, ci și limba rusă fluent. Îi place cultura rusă, dar susține Ucraina – o problemă care spune ea, acum divizează prietenii și familiile din Moldova”, mai notează Handelsblatt.
„Cu rușii am cunoscut doar sărăcie timp de 80 de ani”, a declarat pentru reporterii ziarului german și Oleg, un bărbat care a fost să voteze alături de soția și fiul său.
„Însă sentimentul proeuropean din capitală este departe de a fi împărtășit de toți moldovenii. În special în regiunea separatistă Transnistria din estul țării și în Găgăuzia, o regiune autonomă din sud-estul Moldovei, populația este considerată critică față de UE și prorusă”, conchide cotidianul german.
