Pe de altă parte, acelaşi lider de la Kiev dă de înţeles, prin intermediari, că ar fi gata să accepte anticipate legislative şi prezidenţiale.
Opoziţia ar dori chiar mai mult, respectiv ca în noua sesiune legislativă să dezbată modificarea legii fundamentale şi reducerea atribuţiilor prezidenţiale. Totuşi, în situaţia în care Rusia a suspendat împrumutul promis Kievului, este momentul propice pentru intervenţia europenilor şi americanilor.
Astăzi, la Kiev trebuie să ajungă șefa diplomației europene Catherine Ashton, pentru o nouă tentativă de a pune capăt crizei, inclusiv printr-un eventual ajutor financiar. UE şi SUA încearcă să pună pe picioare un pachet economic care să netezească drumul către formarea unui nou guvern. Măsurile diplomatice implică faptul că Statele Unite şi UE trebuie să medieze între putere şi opoziţie. În urmă cu două luni, preşedintele Ianukovici respingea semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană în favoarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari dat de Moscova.
În primele momente, blocul comunitar a părut depăşit de această manevră, notează “New York Times”. Acum însă, liderul de la Kiev pare cel depăşit şi forţat să dea înapoi pas cu pas. În faţa protestelor interminabile şi a ocupării de clădiri guvernamentale, Viktor Ianukovici a făcut concesii opoziţiei: a sacrificat şi guvernul Mikola Azarov (pro-rus), dar şi legile antiprotest. Decizia a determinat Kremlinul să suspende împrumuturile promise, după ce eliberase o tranşă de doar trei miliarde. O modalitate de a-i demonstra liderului de la Kiev că negocierile cu opoziţia nu sunt pe placul Rusiei.
Odată cu suspendarea acestui ajutor şi ţinând cont şi că în aceste zile Rusia trebuie să găzduiască Jocurile Olimpice (eveniment care necesită atenţie, bani şi diplomaţie), oficialii americani şi europeni consideră că a apărut o bună oportunitate de a schimba situaţia din Ucraina. Iar absenţa fluxului de bani ruseşti reprezintă de asemenea o şansă pentru mai multă influenţă economică a Vestului în Ucraina, tocmai sub formă de ajutor. Ucraina are nevoie disperată de lichidităţi, scrie NYT, pe măsură ce se apropie mai multe scadenţe importante ale datoriei sale.
SUA au confirmat luni că au discutat cu Uniunea Europeană (UE) despre un eventual ajutor financiar, al cărui nivel nu a fost încă precizat, și că șeful statului ucrainean nu a comentat acest subiect, punând în schimb în gardă împotriva „extremismului” opoziției.
Luni, şeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a indicat că UE va încerca să ajute Ucraina, dar a negat că ar exista vreun soi de competiţie cu Rusia. „Ei, ucrainenii, vor să vină mai aproape de Uniunea Europeană şi cu siguranţă suntem gata să sprijinim asta”.
Încă de săptămâna trecută, de la conferinţa pentru securitate de la Munchen, înalţi oficiali americani şi europeni au confirmat că încearcă să încropească un ajutor financiar pentru Ucraina. Acesta ar urma însă să fie acordat unui guvern condus fie de un lider al opoziţiei, fie de un tehnocrat şi care să „evolueze” sub îndrumarea FMI. Cu alte cuvinte, Vestul să aibă certitudinea că Ucraina va face reforme economice pe care le-a tot amânat.
Iată poate cel mai important motiv al vizitei de astăzi de la Kiev a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Peste alte două zile, în capitala ucraineană va ajunge Victoria Nuland, secretar de stat adjunct pentru afaceri europene şi eurasiatice.
Alţi paşi înapoi ai preşedintelui
În acest context, preşedintele Viktor Ianukovici a lăsat de înţeles că ar accepta organizarea de alegeri legislative şi prezidenţiale anticipate, pentru a pune capăt crizei politice. Este ce a declarat reprezentantul său în Parlament, Iuri Miroşnicenko. Oficialul citat de AFP a mai precizat că liderul de la Kiev ia în calcul două scenarii: primul se referă la amnistierea manifestanţilor arestaţi, dar la schimb cu evacuarea instituţiilor oficiale ocupate de protestatari, în timp ce al doilea are în vedere alegerile anticipate.
Opoziţia nu a votat în Parlament legea privind amnistierea care condiţiona eliberarea celor arestaţi de evacuarea clădirilor oficiale. Totuşi, preşedintele încă mai speră că acest scenariu se va produce, a explicat Miroşnicenko.
Opoziţia cere reducerea atribuţiilor preşedintelui
Criticii lui Ianukovici pare însă că au alte planuri. Parlamentarii din opoziţie se pregătesc să introducă spre dezbatere legi care să reducă atribuţiile preşedintelui. Astăzi, Rada supremă a început o nouă sesiune parlamentară. Atribuţiile preşedintelui pot fi reduse doar prin schimbarea legii fundamentale. Iată de ce opoziţia cere întoarcerea la o Constituţie mai veche, conform căreia Parlamentul are un control mai consistent asupra guvernului, relatează BBC. Totuşi, şi în tabăra opoziţiei lucrurile sunt destul de neclare şi nici măcar nu se ştie dacă toţi parlamentarii din tabăra opoziţiei ar vota în favoarea modificării Constituţiei. Dar este ceea ce solicită opoziţia ca bloc. Aşadar, modificarea Legii fundamentale, reducerea atribuţiilor prezidenţiale plus o dată certă a alegerilor anticipate.
Mandatul prezidenţial ar trebui să se termine abia anul viitor.
Sursa: rfi.ro
