„Noi ne-am deschis!” – exclamația radioasă, ce se aruncă în ochi în cele mai diverse locuri, este o nouă găselniță a publicității autohtone, o modă locală de a anunța că și-a început activitatea o firmă, un magazin, o piață. Anunțul în sine nu spune practic nimic, pentru că nimeni nu știe nici cine sunt acești „noi”, nici ce anume s-a „deschis”, de aceea cel care citește trebuie să fie atent și la alte informații. Dar moda-i modă și este urmată cu mare râvnă. Atâta doar că uneori cei care își fac publicitate uită de corectitudinea exprimării și scriu cu nonșalanță „Noi neam deschis”, așa anunță, de exemplu, site-ul AGROTOP.MD – Noi neam deschis sa va ajutam!
Alte panouri – alte găselnițe și iarăși dorința de a împărtăși întregii lumi bucuria imensă, trăită de cei care se ascund în spatele enigmaticului „noi”. Ca să afle toată lumea, pe un panou este etalat anunțul: „Noi marcăm jubileul de 16 ani!” În afară de faptul că informația concretă este undeva în altă parte, inscripția denotă o carență de exprimare destul de frecventă, generată de necunoașterea sensului cuvintelor frumoase, de tipul celui folosit în reclama respectivă – jubileu, acesta fiind asociat de cei care au scris, dar și de mulți vorbitori, cu sărbătoarea, cu omagierea. Însă ar trebui să fie cunoscut mai bine înțelesul acestui cuvânt frumos, pentru care dicționarele dau următoarea explicație: JUBILÉU, jubilee, s. n. Sărbătorire a împlinirii unui număr de ani (de obicei cincizeci) de la producerea unui eveniment important. – Din fr. jubilé, lat. jubilaeus. Prin urmare, jubileul ar trebui să consemneze 50 de ani, însă prin extensiune de sens, cuvântul jubileu a ajuns să însemne, în exprimarea curentă, un număr rotund de ani, de obicei, 20, 30, 50 sau măcar 5 sau 10, dar în niciun caz 16, cum era scris pe panoul respectiv.
De multe ori, pe la festivități, este utilizat greșit și cuvântul jubiliar, acesta fiind considerat ca echivalent al rusescului юбиляр – într-o revistă figura chiar o rubrică intitulată „Jubiliarii noștri”. Însă în limba română acesta este un adjectiv: JUBILIÁR~ă (~i, ~e) (despre solemnități) care are loc cu ocazia unui jubileu; propriu unui jubileu și se folosește în sintagme de tipul ediție jubiliară (consacrată unui jubileu), an jubiliar – an în care se sărbătorește un jubileu. Iar substantivul rusesc юбиляр se traduce în română astfel: persoană sau instituție al cărei jubileu se sărbătorește, sărbătorit. În ultimul timp, apare cu acest sens și cuvântul omagiat, dat fiind faptul că anume la astfel de sărbători se aduc/se exprimă cele mai multe omagii.
