Potrivit lui Dungaciu, această problemă ar trebui soluţionată de către Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională urmează acum să decidă cât de legal este acum acest articol cu neutralitatea. În caz de agresiune, cu acest statut de neutralitate, Republica Moldova rămâne cu mâinile legate. Nu poate fi vorba de neutralitate atunci când pe teritoriul ţării staţionează trupe străine. Mai mult, până la adoptarea Constituţiei moldoveneşti de către deputaţii agrarieni, în 1994, în proiectul Legii fundamentale era prevăzut glotonimul „limba română” şi nu era stipulată neutralitatea. Anterior, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra faptului că limba de stat este limba română, aşa cum este prevăzut în Declaraţia de Independenţă, care are prioritate faţă de Constituţie. Cred că pe aceeaşi cale ar trebui să se meargă şi în privinţa statutului de neutralitate”, a sugerat Dungaciu.
Dan Dungaciu a mai spus că şi menirea trupelor ruseşti dislocate în Transnistria s-a epuizat. „Dislocarea acestor trupe pe teritoriul Republicii Moldova a fost făcută de către Moscova cu un scop bine determinat: de a nu permite Moldovei unirea cu România, iar dacă acest lucru se va întâmpla, atunci fără Transnistria. Acum această problemă nu mai este. Acum este mult mai dificil de soluţionat problema Transnistriei decât în 1992. S-a format o generaţie nouă, educată în spiritul separatismului, care crede în această republică transnistreană. Dacă fostul lider al republicii separatiste, Igor Smirnov, a fost adus de Moscova din Kamceatca, cu o anumită misiune, acum în conducerea de la Tiraspol se află lideri crescuţi şi educaţi în Transnistria”, a adăugat Dungaciu.
Sursa: IPN
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
