Potrivit expertului, în prezent, întrebarea esențială în Republica Moldova este dacă Partidul Acțiune și Solidaritate va lua peste 50 la sută din voturile cetățenilor la alegerile parlamentare, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla formațiunea respectivă va fi obligată să facă o coaliție.

„Până mai ieri, toată lumea credea că polarizarea din R. Moldova este reprezentată de Maia Sandu vs. Igor Dodon. O polarizare în care doamna Maia Sandu era de departe câștigătoare. (…) Ulterior, s-au întâmplat două lucruri. Primul element se referă la intervenția lui Voronin, care a făcut coaliție cu Dodon și a adus geopolitica în campania de peste Prut. Al doilea element este apariția unei coalizări a forțelor unioniste reprezentată de surprinzătorul Partid AUR care poate să fie, în R. Moldova, lebăda neagră. Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, a explicat Dan Dungaciu.

Sociologic vorbind, este din ce în ce mai greu ca PAS să obțină majoritatea parlamentară

Totodată, Dan Dungaciu a remarcat că, sociologic vorbind, este din ce în ce mai greu ca PAS să obțină majoritatea parlamentară, în timp ce AUR este singurul partid unionist din R. Moldova care ar putea trece pragul electoral. „Dacă PAS nu reușește să facă 50 % ar trebui să fie creată o relaționare în perspectivă cu AUR. Punțile nu ar trebui să fie rupte. Din acest punct de vedere, AUR și PAS, care acum sigur că aleargă pe culoare diferite, ar trebui să fie foarte atenți, pentru că s-ar putea ca proiectul strategic pe care trebuie să și-l asume, adică împotriva unei coaliții est-vest pentru R. Moldova, să fie sarcina lor. Din această perspectivă mesajele pe care PAS le-ar putea transmite ar merita să fie mai convingătoare. Nu este clar, care va fi relația dintre acest partid și formațiuni politice de tipul celor precum al lui Dodon sau Usatîi. Ar fi bine să transmită mesaje un pic mai clare care chiar dacă nu le aliniază electoratul, să dea opiniei publice un sentiment de minimă suveranitate”, a mai punctat analistul politic de la București.