R. Moldova este dependentă de importul de energie, în timp ce tone de produse regenerabile sunt aruncate în vânt, iar proiectele cercetătorilor moldoveni stau în arhivă şi aşteaptă „un minister al Industriei” sau „o lege sănătoasă”, adoptată de Parlament. Cumpărăm energie electrică la preţuri mari şi acumulăm datorii uriaşe. Am discutat cu câţiva experţi din domeniul energeticii, încercând să aflăm dacă R. Moldova poate produce energie, astfel încât să diminueze semnificativ ponderea importului.

Avem potenţial, dar nu avem legi

Directorul Centrului „Energie Plus” al Universităţii Tehnice din Moldova, Ion Sobor, ne-a spus că vom avea producţie locală de energie doar utilizând surse regenerabile. „Alte resurse nu avem. Pe prima poziţie se află biomasa. În acelaşi timp, obţinerea energiei electrice, la scară mare, din biomasă este problematică, pentru că aceasta trebuie transportată la distanţe mari, respectiv vor creşte costurile. Un raion nu poate produce materie primă pentru aprovizionarea continuă a unei centrale electrice de câteva zeci sau chiar sute de MW”, a afirmat Ion Sobor. Potrivit specialistului, din biomasă putem obţine mai degrabă energie termică, iar electrică – la puteri relativ mici.

„O altă variantă este construcţia centralelor electrice care vor lucra cu gaz natural sau cărbune. În acest caz, însă, tariful va fi mai mare şi va creşte permanent. Şi apoi riscăm să poluăm mediul”, susţine directorul Centrului „Energie Plus”. „Astfel, cea mai bună metodă este să producem energie din vânt; potenţial avem”, consideră Ion Sobor. „Pe 7 decembrie 2011, o companie locală a depus la Ministerul Economiei un studiu de fezabilitate şi cererea de a obţine aprobarea construcţiei a patru parcuri eoliene cu puterea totală de 141 MW. La uşă bat şi alţi investitori în energetica eoliană”, a mai spus I. Sobor.

Specialistul ne-a spus că şi energia solară poate fi folosită: de exemplu, pentru irigarea suprafeţelor agricole de până la cinci hectare. „Energia fotovoltaică este mai convenabilă decât cele alternative. Un sistem fotovoltaic portabil se instalează oriunde, iar după sezonul de irigare, acesta poate fi folosit pentru acoperirea parţială a consumului de energie electrică a gospodăriei fermierului”. O altă tehnologie menţionată de Ion Sobor este producerea energiei din biogaz. „Cea mai bună metodă este combinarea mai multor surse, de exemplu eoliană şi solară sau eoliană şi hidraulică”, a spus Ion Sobor.

Proiectele viabile stau prin sertare

Uzinele din R. Moldova sunt capabile să fabrice utilaje pentru obţinerea energiei din surse regenerabile. Rectorul Universităţii Tehnice, academicianul Ion Bostan, a menţionat că moldovenii pot folosi biomasa pentru a căpăta energie. El consideră însă că obţinerea energiei din vânt are un potenţial mult mai mare.

„Avem două direcţii – ferme eoliene cu turbine ce au puterea de până la 2 megawaţi şi turbine de putere mică, cu puterea de până la 10, 15, 20 de kilowaţi, pe care le putem produce în R. Moldova”, a spus Ion Bostan.

Universitatea Tehnică are rezultate concrete în acest sens. Guvernul R. Moldova a finanţat fabricarea a zece turbine eoliene, fiecare cu puterea de 10 kilowaţi, care au fost produse după proiectul UTM. Acestea au trecut trei etape de experimentare în condiţii reale şi cercetările au demonstrat că turbinele pot transforma energia eoliană în energie electrică. Două turbine au fost instalate în Parcul Universităţii Tehnice pentru iluminarea nocturnă a campusului universitar din sectorul Râşcani al capitalei. Astăzi, acest sistem de iluminare alimentează 320 de becuri econome.

Turbine eoliene cu puterea de 10 kilowaţi, instalate în Parcul Universităţii Tehnice din Chişinău. Foto: Ramin Mazur

„Aceste turbine pot fi utilizate de către consumatorii individuali pentru iluminarea unor case sau a străzilor satelor noastre. Toate satele se află pe coline, unde viteza vântului este satisfăcătoare şi energia eoliană poate fi convertită în energie electrică. Turbinele de putere mică pot fi folosite şi pentru irigarea unui câmp de 40 hectare, prin picurare”, a mai spus Ion Bostan.

O altă turbină de putere mică a fost instalată în comuna Brânza din raionul Cahul. Aceasta ajută la pomparea apei din fântânile arteziene (cu adâncimea de 168 de metri) în sistemul de alimentare cu apă potabilă a satului. În primăvară vor mai fi instalate trei turbine: una pentru irigarea Grădinii Botanice, alta – pentru sulfurarea apei din Nisporeni şi una pentru alimentarea sistemelor de lansare a rachetelor antigrindină. „Toate centrele de lansare a rachetelor antigrindină se află în păduri. Conform normelor, acestea trebuie plasate la 2 km distanţă de ultima casă din sat. Şi ca să nu construim o linie electrică de 2 km, putem folosi energia regenerabilă, care se acumulează într-un generator şi poate fi utilizată atunci când e nevoie”, susţine rectorul UTM, menţionând că echipa de cercetători lucrează în prezent la alcătuirea instrucţiunilor de utilizare a turbinelor cu putere mică.

O turbină americană costă 53.000 de dolari, a noastră – 15.000 de euro

O turbină cu puterea de 10 kilowaţi, produsă în Statele Unite ale Americii, costă 53 de mii de dolari la poarta întreprinderii. „Dacă adăugăm preţul transportului, al vămuirii şi TVA-ul, atunci plătim circa 70 de mii de dolari pentru una. În Europa, aceasta costă 38 de mii de euro. Conform cheltuielilor pe care le-am suportat noi, o turbină de-a noastră costă aproximativ 15 mii de euro. Costul mic se explică prin forţa de muncă ieftină şi prin preţul materialelor, mai mic decât al celor fabricate la o uzină din Europa sau chiar din China”, a afirmat Ion Bostan.
Potrivit academicianului, componentele pentru cele zece turbine au fost fabricate în R. Moldova: generatorul – la SA „Electromaş” din Tiraspol, iar restul componentelor – la zece uzine din Chişinău.

Ce ne lipseşte? Un minister…

„Noi, oamenii de ştiinţă, am elaborat proiectul. Tot noi ne-am ocupat de cercetările experimentale, comenzi, selectarea întreprinderilor, producere, asamblare şi acum tot noi trebuie să ne ocupăm de producerea pe scară largă? Trebuie să avem un minister al Industriei sau măcar un departament în componenţa Ministerului Economiei”, consideră rectorul UTM.
„La etapa actuală, avem 40-50 de comenzi la proiectul despre care am vorbit. Chiar şi Vlădica Vladimir a spus, săptămâna trecută, că Biserica are nevoie de asemenea turbine. Avem 15 comenzi numai de la oamenii care trec pe lângă satul Brânza din Cahul. Dar în fiecare săptămână le răspund solicitanţilor că producerea lor încă nu a început”, a spus cu tristeţe Ion Bostan.

Nu numai vântul ne poate lumina…

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică au elaborat patru tipuri de staţii solare, cu celulă fotovoltaică. Acestea sunt destinate centrelor de lansare a rachetelor antigrindină şi au un sistem de orientare astronomică la soare. Trebuie doar introduse coordonatele locului unde va fi instalat acest sistem, precum şi ora lansării. Dacă pe tot parcursul exploatării nu intervin situaţii de criză – vânt puternic sau grindină -, atunci o staţie solară lucrează 10-20 de ani, orientându-se automat către soare: dimineaţa aşteaptă răsăritul soarelui, iar la ora 18:00 face o pauză de 30 de minute şi se întoarce înapoi spre Răsărit.

Panou solar

„Am asamblat aceste sisteme la Uzina „Etalon”. O baterie solară cu patru panouri fotovoltaice, cu dimensiunea de 1,5 m pe 0,78 m, ar putea aproviziona sistemul de irigare prin picurare suficient pentru a iriga de la două până la patru hectare”, a spus Ion Bostan.

Apele Nistrului şi Prutului sunt gata să producă energie

O altă sursă de energie este cea cinetică – a apei curgătoare din râurile Prut, Nistru şi chiar Răut. „În 2007, am finalizat studiul vitezei de curgere a apei în râurile menţionate. Energia cinetică a acesteia poate fi utilizată la antrenarea unor pompe de irigare a terenurilor adiacente albiei râurilor Prut şi Nistru. Am fabricat, de asemenea, rotoare hidraulice de două dimensiuni şi două microhidrocentrale, una dintre care a fost instalată în satul Stoeneşti, raionul Cantemir”, susţine rectorul UTM. „Utilizarea energiei cinetice are un avantaj forte: nu dăunează mediului înconjurător. În doi-trei ani, vom finaliza proiectul şi aceasta va putea fi produsă în serie în R. Moldova”.

Statul are proiecte… private

Mihail Lupu, specialist principal al Agenţiei pentru eficienţă în energetică, a afirmat că în R. Moldova se derulează mai multe proiecte de obţinere a energiei termice din resurse regenerabile. „Avem un proiect susţinut de Uniunea Europeană şi UNDP – Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, cu scopul de a instala, până în 2014, 130 de cazane cu paie în toată republica şi 500 de sobe cu brichete. Proiectul a demarat deja, cunoaşteţi cazul grădiniţei din satul Ermoclia, raionul Ştefan-Vodă, iar acum este implementat şi în zona de nord a ţării: Glodeni, Râşcani, Soroca”, ne-a spus Mihail Lupu.

La capitolul energie electrică nu prea avem cu ce ne lăuda. „Este un proiect la Coloniţa – o instalaţie cu biogaz, care livrează energie electrică în reţeaua de distribuţie a Companiei Union Fenosa. E un proiect privat. Ne propunem instalarea unui parc eolian de 75 de MW în zona de sud a Moldovei. E vorba, de asemenea, de un proiect privat şi nu vă pot spune când va fi realizat”, a constatat Lupu.

Potenţialul R. Moldova de a obţine energie din surse regenerabile nu este exploatat suficient. „Am pornit cu prelucrarea biomasei pentru că este cea mai răspândită în ţara noastră. Există o sumedenie de proiecte private ce pot fi implementate la scară naţională”, a conchis M. Lupu.