Decizia Comisiei Electorale Centrale de a anula înregistrarea candidatului „Democrația Acasă” la Primăria Orhei reaprinde dezbaterea despre limitele democrației în Republica Moldova. Analistul Anatol Țăranu a avertizat că, deși astfel de episoade afectează încrederea publică și ridică semne de întrebare, unele derapaje pot fi tolerate în contextul războiului hibrid la care trebuie să țină piept Chișinăul.
Totuși, această „toleranță” poate deveni periculoasă atâta timp cât nu e clar unde sunt stabilite acele „linii roșie” ale legalității în privința proceselor electorale și democratice.
Un astfel de episod ar fi problematic pentru orice sistem democratic și cu siguranță nu consolidează încrederea publică în instituțiile statului. Totuși, anumite abateri de la normele democratice ar putea fi totuși tolerate în contextul necesității de a proteja sistemul democratic în plin război hibrid la care Republica Moldova a fost și continuă să fie supusă.
„Trebuie să spunem că această istorie miroase prost pentru democrația moldovenească. Bun, ea ar mirosi tot atât de prost pentru orice democrație. Ceea ce s-a întâmplat nu este bine și nu face imagine, inclusiv CEC-ul. Dar asta s-a întâmplat și noi știm că anumite derogări de la normele democratice au fost admise inclusiv pentru a proteja această democrație, în condițiile în care Republica Moldova a fost supusă unui atac vehement al războiului hibrid – un război care continuă până astăzi”, a menționat expertul.
Analistul a subliniat că principala dilemă este stabilirea limitei până la care pot fi tolerate anumite acțiuni mai puțin democratice fără a afecta totuși democrația.
„Acum, problema se formează în termenii următori: această linie roșie, care nu trebuie să fie depășită, ea unde trebuie să fie trasată. E o chestiune la care e foarte greu să găsești un răspuns plauzibil în această situație”, a mai adăugat Anatol Țăranu.
Nu este neștiut faptul că formațiunea condusă de Costiuc nu dispune de o bază solidă de cadre și că, în prezent, aceasta capitalizează mai ales pe vizibilitatea și legitimitatea obținute odată cu intrarea în Parlament. Mai mult, rezultatele ultimelor alegeri parlamentare au indicat un transfer semnificativ al electoratului asociat anterior lui Șor către „Democrația acasă”, fapt care, foarte probabil, ridică suspiciuni suplimentare și determină autoritățile să manifeste o atenție sporită.
În același timp, Țăranu a subliniat că, în pofida acestor suspiciuni, există un cadru legal general care trebuie respectat, iar încălcarea acestuia ar pune în pericol funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova.
„Da, noi știm ce înseamnă partidul Costiuc. El nu are cadre. El acum se folosește de posibilitatea lui că a intrat în Parlament și are o anumită reputație. Mai mult decât atât, analiza rezultatelor electorale la ultimele alegeri parlamentare au demonstrat că o parte considerabilă din potențialul electoral al lui Șor a trecut de partea lui Costiuc. Asta desigur că trezește bănuieli suplimentare și face ca organele Republicii Moldova să fie cu ochii în patru. Dar repet încă o dată, există cadrul legal general, care nu poate fi încălcat, pentru că este pusă în pericol însăși funcționarea instituțiilor democratice în Republica Moldova”, a explicat analistul.
Expertul speră totuși că instanța de judecată va pronunța o decizie conformă cu legea și cu normele democratice. Totodată, Anatol Țăranu a criticat atât prima instanță, pentru modul în care a gestionat înregistrarea candidatului, cât și Comisia Electorală Centrală, față de care a spus că există întrebări justificate.
„Eu foarte mult sper că ultima instanță care a rămas, judecata, își va spune cuvântul și acest cuvânt va fi în conformitate cu legea și în conformitate cu normele democratice ale statului nostru. Fiindcă nici prima instanță care l-a înregistrat pe candidatul partidului nu și-a făcut treaba, dar și pentru Comisia Electorală Centrală tot există întrebări fundamentate”, a conchis Anatol Țăranu.
