Uniunea Europeană se află la o răscruce, iar forma pe care o va avea în următorii cinci ani va fi stabilită de ceea ce se va întâmpla în următoarele trei-cinci luni, potrivit unei opinii exprimate de Soros, publicată miercuri de MarketWatch.
An după an, UE a reuşit cu succes să treacă peste dificultăţi, dar acum se confruntă cu două surse de crize existenţiale, Grecia şi Ucraina, care s-ar putea dovedi prea mult pentru Uniune.
Criza de lungă durată a Greciei a fost prost administrată de către toate părţile, încă de la început, iar emoţiile din jurul acestei probleme sunt atât de mari încât singura alternativă constructivă este încercarea de clarificare a situaţiei.
Ucraina este diferită, fiind un caz în alb şi negru. Putin este agresorul, iar Ucraina, care se apără, protejează de fapt valorile şi principiile pe care a fost construită Uniunea Europeană, afirmă Soros.
Cu toate acestea, Europa tratează Ucraina ca pe o altă Grecie, aceasta fiind o abordare greşită, care produce rezultate greşite. Putin câştigă teren în Ucraina, iar Europa este prea preocupată de Grecia pentru a-i mai da atenţie.
Rezultatul preferat de Putin în Ucraina este să provoace un colaps financiar şi politic care să destabilizeze ţara, pentru care să nu fie considerat responsabil, în loc de o victorie militară care să îl lase în posesia şi cu responsabilitatea unei părţi din această ţară. Putin a arătat deja acest lucru prin transformarea de două ori a victoriilor militare în armistiţii, explică Soros.
Înrăutăţirea situaţiei din Ucraina între cele două acorduri de încetare a focului convenite la Minsk, ultimul în februarie, arată măsura succesului lui Putin. Acest succes este însă numai temporar, Ucraina fiind un aliat mult prea valoros pentru UE ca să fie abandonată.
Este ceva fundamental greşit în politica UE, altfel cum ar fi putut Rusia să îi manevreze pe aliaţii Ucrainei, care obişnuiau să conducă lumea liberă, se întreabă Soros.
Miliardarul consideră că Europa a ajutat insuficient Ucraina, aşa cum a făcut şi în cazul Greciei. Drept rezultat, Ucraina abia supravieţuieşte, în timp ce Putin are avantajul primei mişcări. El poate opta între un război hibrid şi o pace hibrid, iar Ucraina şi aliaţii săi se luptă să răspundă.
Înrăutăţirea situaţiei Ucrainei s-a accelerat în februarie, când grivna s-a depreciat cu 50% în câteva zile, iar banca centrală a fost nevoită să sisţină masiv sistemul bancar, să introducă controlul importurilor şi să majoreze dobânzile cu 30%.
Ulterior, grivna a revenit la nivelul la care a fost conceput bugetul pe acest an, dar revenirea este extrem de precară.
Acest colaps financiar temporar a pus în pericol încrederea populaţiei şi bilanţurile băncilor şi companiilor cu datorii în valută. De asemenea, au fost puse în pericol datele pe care s-au bazat programele Ucrainei cu FMI.
Statele membre ale UE, care au propriile constrângeri bugetare, nu sunt însă dispuse să ia în calcul suplimentarea ajutoarelor bilaterale, astfel că Ucraina continuă să rămână pe marginea prăpastiei.
În acelaşi timp, programul de reforme radicale din Ucraina se intensifică, existând un contrast între înrăutăţirea situaţiei externe şi progresele interne, ceea ce dă situaţiei de la Kiev un aer ireal.
Un scenariu plauzibil, în opinia lui Soros, este că Putin îşi va atinge obiectivul, iar rezitenţa Ucrainei va ceda. În acest caz Europa poate fi inundată de refugiaţi, 2 milioane fiind o cifră plauzibilă. Mulţi analişti consideră că acest caz ar marca începutul celui de-al doilea Război Rece. Rezultatul probabil ar fi că Putin, victorios, ar găsi mulţi prieteni în Europa, iar sancţiunile împotriva Rusiei vor până la urmă eliminate. Acesta ar fi cel mai prost scenariu pentru Europa, care ar deveni mai divizată, un câmp de luptă pentru influenţă între Rusia şi Statele Unite. Europa nu ar mai fi o forţă politică funcţională în lume, în special dacă Grecia ar ieşi din zona euro.
Un scenariu mai probabil este ca Europa se se descurce prin susţinerea cu ţârâita a Ucrainei, care nu se va prăbuşi, dar oligarhii se vor reinventa, iar noua Ucraină va începe să semene cu vechea Ucraină.
Putin va considera această situaţie aproape la fel de mulţumitoare ca şi prăbuşirea completă a Ucrainei, dar victoria sa ar fi mai puţin sigură, întrucât va duce la al doilea Război Rece care va fi pierdut de Rusia, aşa cum s-a întâmplat în cazul Uniunii Sovietice. Rusia are nevoie de un preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril, iar în caz ccontrar va rămâne fără rezerve financiare în 2-3 ani.
Dacă UE va pierde noua Ucraină, respectiv acest stat va abandona principiile pe care se bazează UE, atunci Uniunea va fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru a se proteja decât ar cheltui pentru susţinerea reuşitei noii Ucraine, consideră Soros.
Un scenariu optimist este cel în care Ucraina va rezista şi va fi hotărâtă să se apere. Chiar dacă Ucraina, pe cont propriu, nu poate rezsita puterii militare a Rusiei, aliaţii săi pot decide să facă tot posibilul pentru a o susţine, fără să se implice într-o confruntare militară directă cu Rusia sau să încalce acordul de la Minsk. În acest fel ar ajuta nu doar Ucraina, ci şi recuperarea valorilor şi principiilor UE care par să fi fost pierdute, a conchis Soros, precizând faptul că susţine acest din urmă scenariu.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri o propunere a Comisiei Europene privind acordarea unui împrumut de 1,8 miliarde de euro Ucrainei, la o săptămână după ce Parlamentul European şi-a dat acordul pentru distribuirea fondurilor. Acesta este cel de al program de asistenţă macrofinanciară acordat Ucrainei de către statele UE de la începerea conflictului cu rebelii pro-ruşi.
Fondul Monetar Internaţional a aprobat Ucrainei, la jumătatea clunii martie, un program de finanţare în valoare de 17,5 miliarde de dolari, pe termen de patru ani, pentru a ajuta ţara să nu intre în incapacitate de plată, pe fondul conflictului cu rebelii pro-ruşi.
Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene şi economii de 15 miliarde de dolari care trebuie negociate cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.
Guvernul de la Kiev anticipează că economia s-ar putea contracta în acest an cu până la 11,9%, din cauza conflictului din estul ţării care efectează industria ucraineană.
Noul program cu FMI înlocuieşte programul pe doi ani convenit în aprilie anul trecut, evaluat la acea dată la 17 miliarde de dolari. Guvernul de la Kiev a accesat 27% din fondurile disponibile din vechiul program.
sursa: mediafax.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
