Cauzele, susțin experții, sunt legate, preponderent, de un sistem judiciar ineficient, mediu de afaceri neprietenos, dar și persistența intereselor obscure în diverse sectoare.

Condițiile climaterice favorabile din 2013 vor declanșa o creștere compensatorie de 20 la sută în agricultură, lucru care va asigura circa jumătate din creșterea prognozată de 4,4 la sută a produsului intern brut, potrivit unui studiu realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. „În același timp, dotarea precară cu tehnologii și capital, în special în sectorul agricol, care este unul dintre cele mai volatile din economia țării, creează o dependență ridicată a agricultorilor de factorii climatici, ceea ce induce o incertitudine macroeconomică persistentă”, afirmă Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic „Expert-Grup”.

Totuși, per ansamblu, economia R. Moldova rămâne puternic dependentă de consumul final, care va continua să fie principalul factor al creșterii economice pe termen scurt și mediu. „Mai mult, deprecierea controlată a monedei naționale în timpul verii a contribuit la creşterea valorii banilor trimiși acasă exprimate în lei, ceea ce, în mod automat, au stimulat consumul”, a precizat expertul Lupușor. Totodată, conform studiului, această acţiune a servit drept sursă suplimentară de venit pentru bugetul de stat, prin intermediul impozitelor indirecte la importuri, precum şi a consolidat competitivitatea de preţ a exportatorilor.

Oamenii de la sate, mai dependenți de banii din străinătate

Drept urmare, orice depreciere semnificativă a monedei creează presiuni inflaționiste, prin scumpirea imediată a bunurilor de consum importate, iar ulterior, ca efect secundar, prin creșterea prețurilor la bunurile produse pe plan intern, datorită costurilor de producție mai mari. „Relansarea economică de la începutul acestui an este lipsită de o bază solidă, deoarece este determinată în principal de consumul gospodăriilor, alimentat de banii trimiși acasă și nu a economiei reale”, a spus Alexandru Fală, din cadrul „Expert-Grup”. Mai mult, experții notează că populația rurală, comparativ cu cea urbană, este mai dependentă de transferurile din străinătate.

În ceea ce privește vectorul european al R. Moldova, analiștii susțin că țara noastră trebuie să continue reformele în această direcție. Potrivit lor, este important ca, înainte de Summitul Parteneriatului Estic din Vilnius să se ajungă la un acord cu privire la conținutul viitoarei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Moldova și UE și, în cele de urmă, la semnarea acestui acord în 2014. „Estimările sugerează un efect net pozitiv pentru Moldova ca urmare a acestui acord, care ar putea stimula exporturile cu 10-15 la sută și PIB-ul cu circa 5 la sută”, a spus în încheiere Adrian Lupușor.

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruță, se arată convins că ţara noastră va atinge o creştere de cinci la sută a PIB-lui până la sfârşitul anului, în timp ce, anterior, Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognoza o creştere de doar patru la sută. De asemenea, Negruţă a mai declarat că prima variantă a proiectului Bugetului de stat pentru 2014 va fi gata în două săptămâni și va fi transmis guvernului până la 1 septembrie.