Vă relatez despre o întâmplare care a avut loc într-un microbuz de rută, care circulă în satul Trușeni, aflat în suburbia Chișinăului. Ruta 135 este cunoscută pentru faptul că mașinile sunt mereu pline, șoferii sunt bădărani sau fug de polițiști, ocolind jumătate de Capitală, dar și pentru alte pătăranii.

La începutul lunii iunie m-am pornit în sat. Doar că la răscrucea drumului ce duce spre Strășeni și drumul care duce spre sat, s-a stricat frâna de picior a microbuzului, plin gârlă cu oameni. Și, așa cum „este primit” la trușeneni, microbuzul a transportat oamenii în condiții extremale până la ultima stație, fără ca șoferul să primească vreo observație pentru încălcarea regulamentului circulației rutiere și punerea în pericol a cel puțin 25 de vieți.
 
Șoferul a transportat oamenii cel puțin 5 km de urcușuri, coborâșuri, cotituri și drumuri rele cu prima treaptă de viteză și a oprit, de fiecare dată, cu ajutorul frânei de mână, acolo unde pasagerii i-au cerut. De altfel, microbuzele merg în fiecare dimineață și în fiecare seară supraîncărcate. Dar cum altfel să se deplaseze, dacă în satul Trușeni locuiesc 10 380 de oameni (conform datelor recensământului din 2014), și pe ruta 135 circulă în jur de 30 de microbuze, potrivit spuselor primarului de Trușeni. Vă întreb: cum fac față atâtea autovehicule la un număr atât de mare de oameni?

Situația e gravă. Am raportat poliției încălcarea încă pe data de 7 iunie pe aplicația mobilă „Viber”. De atunci primesc mesaje șablon: „Despre decizia adoptată veți fi informat în termen rezonabil. Vă mulțumim pentru implicare”. Și asta e foarte grav, domnilor! Au trecut 36 de zile de când poliția îmi mulțumește pentru implicare, dar lasă șoferii de microbuze să meargă cum vor ei și pun viața oamenilor în pericol.

Mai mult decât atât, la sfârșitul lunii iunie, un grup de parlamentari democraţi, în frunte cu Eugen Nichiforciuc şi Serghei Sârbu, a înaintat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului transporturilor rutiere care în loc de o îmbunătăţire, poate duce la înrăutăţirea securităţii rutiere. (Potrivit europasscenter.wordpress.com)

Grupul de parlamentari vor să introducă o excepție de la regulă și să fie permise instalațiile de alimentare pe gaz în transportul rutier de persoane. Pentru că ei nu simt nicio frică atunci când merg în confortabilele lor mașini luxoase, în timp ce oamenii stau lipiți unul de altul într-un microbuz micuț fără trapă, fără ferestre deschise la 45 de grade de căldură. Nu mai vorbesc de frica pe care nu o simt deputații când șoferul se deplasează cu frâna de serviciu defectă, ori i se strică motorul.

Exemplu pozitiv

Am fost recent în Muntenegru și am văzut că transportul public este cu mult mai organizat decât la noi. De exemplu, prin localitățile de pe coasta Mării Adriatice, circulă autobuze, nici mai vechi și nici mai noi decât sunt ale noastre. Dar au aer condiționat și merg la un interval de 10 minute, până la ora 1:30 noaptea.

Mi-a plăcut foarte mult faptul că la fiecare stație (stațiile la cel puțin 1 km una de alta) stă cineva care vinde bilete la autobuz. Prețul minim este de un euro.

Ți-ai cumpărat bilet cât ai așteptat transportul, te-ai urcat fără mustrări de conștiință în autobuz și știi că ajungi în siguranță, pentru că șoferul nu se bagă pe a doua bandă, nu merge cu viteză și nu strigă „cine în fund nu are bilet?”.