Deși RM are creștere economică, experții străini sunt ÎNGRIJORAȚI de majorarea deficitului BUGETAR

Şeful misiunii FMI Max Alier constată într-o declaraţie, difuzată marţi seara, că după o contractare nesemnificativă a economiei naţionale, pentru anul 2013 se prognozează o creştere a acesteia cu 5,5 la sută, „datorată redresării situaţiei în agricultură şi sectoarele industriale conexe”.

Rata inflaţiei este în scădere, ca urmare a diminuării preţurilor la produsele alimentare şi menţinerea tarifelor la serviciile comunale. Experţii FMI cred că rata inflaţiei se va menţine, în viitorul apropiat, aproape de nivelul de jos al limitei ţintite de Banca Naţională a Moldovei (BNM), 5,0 la sută ± 1.5 puncte procentuale.

Misiunea constată că s-a îmbunătăţit temporar situaţia în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, drept consecinţă a reducerii ritmului de creştere a importului şi a menţinerii în continuare a nivelului înalt al remitenţelor. Perspectivele pe termen scurt sînt pozitive, dar „există şi anumite riscuri de scădere a ritmului de creştere economică, inclusiv datorită încetinirii creşterii economice în statele care sînt partenerii comerciali ai Moldovei”.

Experţii FMI recomandă autorităţilor să asigure stabilitatea macroeconomică şi financiară, precum şi să promoveze creşterea economică prin realizarea reformelor structurale.

Politica bugetar-fiscală trebuie să se axeze pe reducerea treptată a deficitului pînă la un nivel compatibil cu volumul de asistenţă financiară oficială pe termen mediu. Majorarea deficitului bugetar prognozat pentru anul 2013 constituie un pas în direcţia opusă şi duce spre o politică bugetar-fiscală cu caracter expansionist în timp ce activitatea economică este în proces de relansare, se mai arată în declaraţie. Fondul recomandă ca în anul 2014 să fie restabilit cursul spre asigurarea consolidării bugetar-fiscale, totodată să fie păstrat nivelul necesar al cheltuielilor pentru asistenţa socială bazată pe evaluarea veniturilor şi cel al cheltuielilor pentru cele mai importante proiecte de infrastructură. În acest context, asigurarea unui nivel adecvat al tarifelor la serviciile comunale şi impunerea disciplinei la plata facturilor vor preveni acumularea pierderilor întreprinderilor de stat şi vor asigura nivelul adecvat de resurse pentru investiţii.

Realizarea reformei administrative capătă o importanţă deosebită în vederea sporirii eficienţei sectorului public şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate populaţiei, apreciază experţii FMI. Ei insistă pe reformarea sistemului de asigurare socială, astfel încît fondul de pensii să dispună de o bază financiară solidă care să-i permită să facă faţă presiunilor demografice şi să inverseze tendinţa reducerii ritmului de creştere a pensiilor în raport cu creşterea salariilor.

Potrivit Fondului, „în contextul presiunilor dezinflaţioniste, politica monetară promovată la momentul actual de BNM rămîne adecvată, iar consolidarea recentă a rezervelor valutare este salutabilă, deoarece astfel sînt create rezerve pentru a spori rezistenţa economiei Moldovei faţă de presiunile externe”.

FMI se arată în continuare îngrijorat ”de calitatea guvernării corporative a băncilor”. BNM trebuie să dispună de atribuţiile necesare pentru aplicarea normelor legale ce vizează proprietarii şi beneficiarii finali ai băncilor, precum şi factorii de decizie care exercită controlul asupra băncilor”. Cît priveşte Banca de Economii, deşi cota de participare în capitalul social al băncii s-a redus, „Guvernul trebuie să-şi asigure o prezenţă solidă în Consiliul de administraţie al BEM, pentru a fi protejat interesul public”, consideră misiunea Fondului Monetar.

Echipa de experţi ai FMI condusă de Max Alier a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în contextul procesului de monitorizare post-program în perioada 18 septembrie – 1 octombrie 2013, la Chişinău. Monitorizarea post-program este un proces care vizează statele-membre cu un nivel substanţial al datoriei faţă de FMI, după expirarea programelor susţinute de FMI.

Vechiul program economic cu Republica Moldova pe termen de trei ani urma să expire la 31 decembrie 2012, însă după vizita misiunii Fondului din noiembrie 2012 programul a fost extins pe încă trei luni. Din cauza că nu au fost onorate unele obligaţiuni pe fondul crizei politice ce s-a declanşat la început de an şi au fost adoptate unele legi care contravin înţelegerilor cu FMI, Moldova a ratat ultima tranşă în valoare de 76 milioane de dolari.