Ideea de unire este îmbrățișată și promovată nu doar la Chișinău, dar și la București. O confirmă și o parte din politicienii români.
Ovidiu Raețchi, parlamentar român, copreședintele grupului de prietenie dintre Parlamentul României și cel al Republicii Moldova
„Din păcate, ideea unionistă a suferit după 1989 din cauza problemelor economice și a unui oarecare blocaj informațional. Mă bucur extraordinar de mult că, în ultimii doi-trei ani, grație mai ales implicării civice a unor entuziaști precum George Simion, a luat amploare această mișcare unionistă. Am văzut că la Congresul de lansare a Sfatului Țării 2 au participat asumat oameni politici din Moldova și mi se pare extraordinar ce se întâmplă, pentru că e un pas în plus pe care îl facem pentru a convinge marea majoritate a populației din Moldova că unirea este necesară. Până când moldovenii nu vor dori să facem pasul acesta, nu-l vom face. Până acum un an simțeam o oarecare reticență, dar devine din ce în ce mai clar că este singura soluție lucidă”.
Augustin Mitu, senator al Românei
„Din punctul meu de vedere, Marșul Unirii și formarea Sfatului Țării 2 nu sunt decât niște pași spre ceea ce probabil ne dorim cu toții și pe malul stâng, și pe malul drept al Prutului, și anume să fim din nou împreună. Cred că este oportun să participe cât mai mulți politicieni români la astfel de evenimente și prezența lor nu face decât să confirme dorința unei părți a clasei politice din România ca cele două țări să fie împreună.
Din punctul meu de vedere, și cred că și al multor politicieni din România, drumul R. Moldova este unul european și cred că vom putea fi împreună într-o Europă mult mai sigură și mai stabilă. Totodată vom putea să avem legături mai strânse care să nu mai depindă de o graniță artificial trasată”.
Laurențiu Rebega, europarlamentar
Marcarea zilei de 27 martie la Chișinău demonstrează încă o dată că două țări care vorbesc aceeași limbă nu pot avea decât același destin, adică pot fi împreună. Noi întotdeauna am spus-o, o spunem și repetăm că nu mai vrem să avem o graniță între două regiuni care vorbesc aceeași limbă. E un moment istoric, având în vedere că se apropie celebrarea a 100 de ani din momentul în care Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. Și este foarte important că din ce în ce mai multă lume conștientizează valoarea acestui proiect. Ce trebuie să facem în continuare? În primul rând, trebuie să fim foarte atenți și să avem mare grijă la pașii care au fost făcuți până acum pentru a pregăti această unire. Cred că instituțiile din cele două țări trebuie să lucreze împreună, să aibă proiecte comune pentru apropierea de zona unde România se află în momentul de față, zona europeană, R. Moldova să continue reformele pe care le-a început și să țină cont și de experiența pe care România o are în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Norica Nicolai, europarlamentar
„Părerea mea este că organizarea Marșului Unirii și constituirea Sfatului Țării 2 la Chișinău sunt foarte importante pentru ambele țări, atât pentru R. Moldova, cât și pentru România. Mișcarea unionistă nu e o noutate, dar evenimentul din 27 martie a fost, după opinia mea, unul din cele mai importante evenimente organizate vreodată. Sper ca oamenii politici să lucreze în continuare pentru acest proiect. Însă am și rezerve care mă îndreptățesc să spun că situația nu este atât de favorabilă, din punct de vedere politic, în R. Moldova și în România.
Cred că în viitor, trebuie să fie luate decizii politice la Chișinău și București, dar nu știu cât de repede se va întâmpla acest lucru. Unii se gândesc că 2018 ar putea fi un triumf, pentru că avem 100 de ani de întregire a neamului românesc, dar vă mărturisesc că sunt sceptică, având în vedere actuala conjunctură geopolitică”.
Timpul.md (I.M.)
