Din întreprinderi cu sute de angajați, acum acestea sunt lăsate în voia sorții. Este vorba despre Combinatul de Conserve și Uzina de produse cerealiere (Combicorm), pe teritoriul cărora în prezent găsim doar buruieni și construcții care stau să se prăbușească. Aceste foste întreprinderi agricole își dau ultima suflare sub privirile autorităților, care, la rândul lor, spun că au mâinile legate, întrucât au fost privatizate, iar noii proprietari nu planifică să le resusciteze.

Două clădiri (depozite) ale Combinatului de Conserve, Anenii Noi

Un alt depozit al Combinatului de Conserve care stă să se prăbușească

Costrucție aflată pe teritoriul Combinatului de Conserve

Combinatul de Conserve din orașul Anenii Noi a fost înființat la începutul anilor `70. Potrivit primarului din localitate, Mihail Cheibaș, la întreprindere erau angajați în jur de 300 de oameni care locuiau în satele din apropiere sau în oraș. Acesta spune că oamenii munceau în trei ture și erau aduși la serviciu cu autobuzele combinatului. La mijlocul anilor `90, întreprinderea a trecut prin mai multe transformări și treptat și-a sistat activitatea. În prezent, unul dintre cele mai mari combinate de conserve din perioada sovietică, care se întinde pe un teritoriu de circa patru hectare, este lăsat în paragină.

Peste doar câteva cartiere își dă ultima suflare și Uzina de produse cerealiere din Anenii Noi. În anii `80, aici munceau în jur de 50 de persoane. În prezent, depozitele de pe teritoriu sunt abandonate și se află într-o stare avariată, iar unele construcții nici nu pot fi observate, pentru că sunt acoperite de buruieni. Un fost angajat spune că în trecut aici se făcea hrană specială pentru păsări, porci sau vite. Angajații primeau rețeta de la cumpărători și realizau comanda în intervalul de timp prestabilit. La sfârșitul anilor `90 întreprinderea a fost privatizată, iar la scurt timp și-a încetat activitatea.

Amintirile unui fost angajat

Pe lângă faptul că Fabrica de conserve era asigurată cu utilaj modern, aceasta le asigura oamenilor și condiții de muncă avantajoase. După cum își amintește un fost angajat, pe teritoriul întreprinderii muncitorii aveau o cantină unde mâncau de trei ori pe zi, în baza unor taloane speciale. Pe lângă aceasta, angajații mergeau și la concerte, care erau organizate în Casa de cultură și tot acolo se organizau adunările cu angajații.
Ion Rijalo, fostul mecanic-șef al Combinatului de Conserve din Anenii Noi, spune că atunci întreprinderea avea o capacitate de producere de circa 37 de milioane de conserve pe an. Acest lucru o plasa printre primele combinate de acest fel din țară. Totodată, bărbatul își amintește că materia primă care ajungea la întreprindere era de la producătorii din localitățile din apropiere: Speia, Puhăceni, Șerpeni și altele. „Produceam suc de roșii sau de mere, pastă din roșii, se marinau bostănei, se conserva mazăre verde sau se făcea magiun din prune. Eu, ca mecanic-șef, primeam 160 de ruble, bani mari pe atunci. Angajații simpli primeau 90-100 de ruble și le ajungea”, subliniază Rijalo. Fostul angajat al combinatului a remarcat că la conducerea întreprinderii majoritatea erau ruși, iar munca cea mai grea o făceau moldovenii. Totuși, oamenii erau bucuroși că aveau un loc de muncă.

Uzina de produse cerealiere, Anenii Noi

Uzina Combicorm, vândută la un preț de cinci ori mai mic decât cel anunțat

Construită încă în perioada sovietică, Uzina Combicorm din Anenii Noi a continuat să activeze până la începutul anilor 2000. Potrivit unui fost angajat, care a lucrat la întreprindere mai bine de 10 ani, uzina avea prețul de piață estimat la circa șase milioane de lei, dar a fost vândută cu doar un milion 300 de mii de lei. Fostul lucrător susține că în spatele privatizării întreprinderii ar sta înalți demnitari de stat, care ar fi avut de câștigat de pe urma acestei tranzacții. „Atunci când au venit tâlharii s-o „prihvatizeze”, utilajul care era în interior avea nu mai mult de doi ani, iar pentru a pune mâna pe întreprindere, ei au falsificat documentele, în care se arăta că utilajele ar avea peste 20 de ani și nu mai sunt bune pentru exploatare. După aceasta s-a început totul. Întreprinderea a încetat să lucreze, iar cei care au pus mâna pe ea au început să vândă tot ce găseau în cale. Acum nu a mai rămas practic nimic acolo”, mărturisește fostul angajat care a solicitat să nu-i dezvăluim identitatea, pentru că aceste declarații ar putea să-i pună viața în pericol.

Cântarul de mare tonaj aflat pe teritoriul Uzinei de produse cerealiere

În prezent, terenul pe care se află fosta Uzină Combicorm îi aparține lui Mihail Gogu, care este proprietar de pământuri într-o localitate din apropiere de Anenii Noi. Contactat de TIMPUL, bărbatul a confirmat că proprietatea îi aparține și totodată ne-a asigurat că dorește să reconstruiască uzina care a fost cândva. Potrivit lui, în curând trebuie să înceapă lucrările.

Teritoriul unde se află fosta Uzină Combicorm are peste un hectar și jumătate, iar depozitele sunt într-o stare avariată și riscă să se prăbușească oricând. Locuitorii din preajmă spun că de aici s-au furat practic toate utilajele și nimeni nu dorește să refacă nimic.

La cârma întreprinderilor stau aceleași persoane

Ion Pânzaru, șeful Direcției Agricultură din cadrul consiliului raional Anenii Noi, spune că administrația este cointeresată ca aceste întreprinderi să-și reînceapă activitatea, însă recunoaște că acest lucru este puțin probabil, pentru că infrastructura lor a fost practic distrusă.

Mihail Cheibaș, primarul orașului Anenii Noi

Conform spuselor reprezentanților de la Primăria Anenii Noi, ambele întreprinderi ar aparține fraților Nicolae și Tudor Îndoitu. Din lipsă de comunicare cu aceștia, autoritățile locale nu cunosc dacă proprietarii planifică să reabiliteze construcțiile. Recunosc, însă, că au mult de pierdut de la faptul că aceste întreprinderi nu activează de mai bine de 10 ani.