Și nu numai pentru că ar fi ocrotiți de instituțiile de drept, dar și pentru că frauda a fost comisă în 2008, iar în 2010 a expirat termenul de prescripție. Astfel, iubiți cetățeni al RM, dacă vă puneți bine pe lângă orice guvernare, puteți falsifica în voie orice acte acte, intrând ilegal în posesia oricăror bunuri. Nu veți fi pedepsit, dacă guvernarea în cauză se va menține la putere cel puțin doi ani, căci, din câte se știe, pușcăriile moldave sunt pregătite pentru cei mici și săraci. Nu este un îndemn al meu, ci o consecință a activității acelorași organe de drept, fapt demonstrat cu suficiente dovezi de cazul Scripcaru.  

La 27 iunie 2012, magistrata Natalia Simciuc de la Judecătoria Buiucani a achitat-o pe șefa firmei „Biotex-Com”, Margarita Malcoci, cea care, folosind documente false, a intrat în posesia a 85% din cota-parte a firmei conduse de Scripcaru cu numai trei zile înainte de asasinarea acestuia.

Judecătoarea a trecut cu vederea concluziile Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției, care stabilise că semnăturile făcute din numele lui Scripcaru în actele privind tranzacția respectivă, inclusiv cele din registrul notarului Rodica Cernov, au fost efectuate de o altă persoană. Simciuc a luat ca dovezi concludente pentru achitarea învinuitei declarațiile acesteia, a notarului R. Cernov și a registratoarei Ala Dragomir de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), deși între cele trei femei, care au participat nemijlocit la înregistrarea tranzacției, există cel mai probabil legături evidente de complicitate.

O probă incontestabilă a fost ignorată

Să vedem ce au declarat cele trei femei în ședința de judecată. Malcoci, contabilă-șefă la „Biotex-Com” până la asasinarea lui Scripcaru, susține că acesta i-ar fi propus pe la începutul lui 2008 să cumpere o parte din capitalul statutar de 100% pe care el le deținea în firmă, iar în martie ar fi anunțat-o că vrea să-i vândă 85%. Cei doi s-ar fi adresat notarului Cernov, care ar fi solicitat prezența necondiționată la semnarea contractului a soției lui Ghenadie, Angela. Astfel, la 27 martie 2008, Malcoci și Scripcaru, de față cu nevasta lui, ar fi încheiat contractul. Atunci Ghenadie ar fi invocat că se grăbește și i-a făcut imediat o procură Margaritei Malcoci, prin care îi permitea să înregistreze actul de vânzare-cumpărare la CÎS în lipsa sa.

TIMPUL a mai atenționat că cererea Margaritei Malcoci la Curte a fost depusă nu pe 27, ci pe 26 martie, mai bine zis, înainte de semnarea contractului. În fața instanței, ea a explicat că s-a interesat cu o zi mai devreme de Ala Dragomir despre actele necesare pentru schimbarea cotelor de participare ale firmei, iar Dragomir a înregistrat cererea în acea zi. Acest lucru este inexplicabil și inacceptabil, ne asigură Victor Cebotari, președintele CÎS.

Rodica Cernov și Ala Dragomir au dat declarații similare cu cele ale învinuitei și judecătoarea se vede că le-a crezut. Aici apar primele dubii referitor la corectitudinea urmăririi penale și a sentinței judecătorești. Fie că magistrata n-a fost informată, fie că a ignorat intenționat un detaliu extrem de important – toate actele despre tranzacția din 27 martie 2008 au fost ascunse de dosarul „Biotex-Com” de la CÎS până în 2011. Ele au fost cusute la dosar doar după ce TIMPUL s-a interesat în anul trecut despre rolul decedatului Scripcaru în firmă și a scos la iveală tărășenia. Astfel, în dosarul de la CÎS există o filă, pe care procurorii nu puteau să nu o observe, căci conține doar două rânduri scrise: „Nu de cusut”, iar mai jos: „Cusute modificări din 27.03.2008 la 11.03.2011” (vezi foto jos).

Într-adevăr, modificările nu au fost efectuate în registrul oficial al Camerei, unde Scripcaru a figurat ca asociat și director al firmei încă doi ani după moarte – până la 20 aprilie 2010. Or, nu există îndoială că registratoarea a știut că tranzacția nu este curată și a tăinuit-o. Iar frauda nu putea să aibă loc fără știrea învinuitei, căci Dragomir nu avea ce câștiga, ci dimpotrivă se supunea unui risc.

Malcoci nu mai riscă nicio pedeapsă

Mai ciudate par a fi depozițiile soției regretatului, Angela Scripcaru. Ea a declarat instanței că nu știa că soțul său este fondator la „Biotex-Com” până când el a invitat-o la notarul Cernov, unde i-a vândut Margaritei Malcoci 85% din cota-parte a firmei. Și Angela contrazice concluziile experților, precizând că Ghenadie a semnat în prezența ei. Să fi fost așa, presupunem că ea ar fi cerut restul 15% care-i rămâneau prin moștenire de la soț după 31 martie 2008, când acesta a fost ucis. Însă Angela a intrat în dreptul său egal tot peste doi ani, în 2010. Amintim cu acest prilej și declarațiile Agripinei Scripcaru, mama lui Ghenadie, făcute pentru TIMPUL imediat după asasinat, potrivit cărora Angela nu locuia de mult cu fiul său, care locuia la vila prezidențială din Holercani. Despre neînțelegerile dintre cei doi se vorbește și în satul de baștină al lui Scripcaru, Cuhureștii de Jos, r-nul Florești. Sătenii afirmă că Angela s-a împotrivit ca soacra sa să asiste la înmormântarea lui Ghenadie, organizată cu mult fast de către suita lui Voronin. Nu știm cât adevăr conțin aceste mărturii, însă ele trezesc alte semne de întrebare, care ar trebui să fie verificate cu maximă atenție de către procurorii care investighează cazul.

Instanța a achitat-o pe Malcoci, invocând și motivul că expertiza grafologică nu a stabilit cu certitudine că învinuita este autoarea semnăturilor. Însă, atenție!, Malcoci era acuzată nu de falsificarea iscăliturilor, ci de deținerea și folosirea actelor false. Magistrata Simciuc și-a motivat decizia și prin faptul că actele privind tranzacția din 27 martie 2008 au fost autentificate notarial și că mai întâi ar trebui stabilită vinovăția notarului. Anunțul procurorului Adrian Popencu precum că acțiunile notarului sunt cercetate în alt dosar de către CCCEC n-au avut relevanță pentru instanță. „Legea penală prevede răspundere doar pentru deținerea și folosirea unui document fals, fraudă pe care a comis-o Malcoci, ceea ce este pe deplin dovedit prin ansamblul tuturor probelor cercetate de instanță și prezentate de către acuzare. Considerăm sentința neîntemeiată și am supus-o căii ordinare de atac. Sperăm că instanța de apel va repara această eroare”, a menționat Popencu. Solicitată de noi, judecătoarea Simciuc s-a eschivat să ne răspundă: „Sentința este pe site-ul Judecătoriei. Am ajuns la concluzia pe care am expus-o în sentință. Citiți-o și faceți concluziile”.

Deși sentința a fost atacată la Curtea de Apel, Margarita Malcoci nu riscă nicio pedeapsă. Procurorul Popencu ne-a explicat că termenul de prescripție pentru sancționarea acuzatei a expirat. Potrivit procurorului, articolul 361 al Codului Penal (CP), în temeiul căruia femeia este învinuită, prevede maximum doi ani de pușcărie. Asemenea infracțiuni sunt apreciate ca ușoare. Iar art. 60 al CP prevede că, în cazul unor infracțiuni ușoare, termenul de prescripție expiră peste doi ani după săvârșirea faptei. În prezent, singurul pericol pentru Malcoci rămâne a fi recunoașterea sa ca vinovată, fără a fi pedepsită. „Acesta-i imperativul legii, este tot ce pot să fac”, punctează Popencu. Am căutat să vorbim și cu Margarita Malcoci, dar la „Biotex-Com” am fost informați că ea este plecată în concediu peste hotare.

CCCEC n-a deschis dosar pe cazul notarului Cernov
Acțiunile Rodicăi Cernov sunt cercetate de CCCEC în cadrul unui material pornit în februarie 2012 în baza art. 274 al CP, care se referă la autentificarea documentelor false. Bogdan Zumbreanu, șeful Direcției urmărire penală a Centrului, ne-a spus că decizia despre intentarea dosarului penal încă nu a fost luată. „Ne-am interesat la Uniunea Notarilor dacă dna Cernov le-a prejudiciat imaginea, însă am primit un răspuns evaziv. Am trimis un demers cu aceeași întrebare la Ministerul Justiției. În funcție de răspuns, vom decide dacă intentăm sau nu dosarul”, a precizat Zumbreanu. Rodica Cernov a refuzat să discute cu noi. „M-ați deranjat, la revedere”, este tot ce ne-a spus notarul.

Cine se ascunde după Popușoi?

Totuși, dosarul, care în cel mai limpede mod, pare să ascundă o crimă în cazul Scripcaru este cel deschis în 2010 contra lui Anatol Popușoi, fostul director al „Moldsilva”, privind darea în arendă a corpurilor de pădure Țiganca și Rotunda către firma „Biotex-Com”. Amintim că și Vladimir Voronin a recunoscut în fața jurnaliștilor că pădurile respective sunt luate în folosință de familia sa, ceea ce confirmă încă o dată că „Biotex-Com” este dirijată de familia liderului comunist. Dacă e să credem înscrisurilor de pe contractul de dare în arendă a pădurilor, acesta a fost semnat de către Popușoi și Scripcaru la 10 martie 2008, adică cu 20 de zile înainte de decesul celui din urmă. Însă semnătura lui Ghenadie diferă și aici, ca între cer și pământ, de cea originală și se aseamănă mai mult cu iscăliturile falsificate din 27 martie 2008. I-am atras în repetate rânduri atenția procurorului Roman Statnâi la această neconcordanță, l-am sfătuit insistent să supună documentul unei expertize grafologice, dar nu a reacționat. Mai mult, de fiecare dată ne-a asigurat că actul a fost semnat de Scripcaru, iar această siguranță trezește unele bănuieli… Vrei nu vrei, apare întrebarea – poate că nu Popușoi e vinovatul de crima ascunsă de acest contract, ci altcineva mai protejat și mai bogat, pe care procurorii îl ascund în spatele lui Popușoi? În atare situație, nu putem exclude nici faptul că ex-directorul „Moldsilva” figurează în acest dosar doar de ochii lumii.

Legătura între omor și semnăturile false nu se vrea cercetată

Oficial, Scripcaru a fost ucis de doi tineri, Ivanov (Duminică) Roman (a.n. 1982) şi Axentii (Duminică) Dumitru (a.n. 1987), condamnaţi recent de Curtea de Apel Cahul la câte 22 de ani de puşcărie. Potrivit procurorului Leonid Turculeț, în noaptea spre 31 martie 2008, Scripcaru, aflându-se în fața barului „Flamur” din Ceadâr-Lunga, ar fi adormit în maşină, aşteptându-şi doi prieteni care nu se înțelege de ce intraseră în bar fără el. În acest timp, Ivanov şi Axentii au apărut la faţa locului şi, intenţionând să-i fure maşina, l-au înjunghiat mortal pe fostul poliţist, în ciuda faptului că acesta era înarmat şi avea o pregătire fizică de invidiat. Apoi i-au luat automobilul şi au dispărut. Turculeț afirmă că falsificarea semnăturilor decedatului nu are nimic în comun cu omorul, deși o eventuală legătură dintre acestea nu a fost cercetată încă de nimeni și nici nu pare să intereseze pe cineva.

Firma „Biotex-Com” a fost fondată la 31 iulie 2002 de către Oleg Voronin şi Alexandru Sisterov. Ghenadie Scripcaru a fost fondator şi administrator aici din 2004 până la 31 martie 2008, când a fost omorât. Cel puțin acum un an, firma avea acţiuni la „FinComBanc”, la care Voronin junior este preşedinte al Consiliului de administrare, şi activa pe aceeaşi adresă – str. Vasile Alecsandri 79 -, unde figurau şi celelalte firme ale familiei Voronin. Presa a mai scris că „Biotex-Com” a fost implicată într-o reţea de trafic cu ovule şi mame-surogat.