Bucur este eponimul capitalei României şi a multor sate cu numele Bucureşti, Bucureni, Bucurescu. În Ardeal şi Oltenia sunt atestate multe nume derivate de la Bucur: Bucuraş, Bucurilă, Bucurenciu, Bucuroiu, Bucuruş, Bucurici şi, prin afereza (omiterea) silabei iniţiale, a apărut numele Curici, cu varianta Curiş. Şi în documentele moldoveneşti este atestat numele Bucur la 1491, la Mănăstirea Humor. La 1504, 1546 şi 1615 este atestat Bucur, slugă domnească. În documentele basarabene Bucur este atestat la 1617. Prin schimbarea părţii finale a numelui Bucur, cu trecerea lui –r final în –l , a apărut numele Bucul, atestat în sec. al XVII-lea în documentele Ţării Româneşti. De la Bucul, cu diferite sufixe, s-au format numele: Buculea, Buculéi, Buculéiu, Buculean, Buculuţ, Bucuţă.
În documentele moldoveneşti sunt atestate numele: Bucul, la 1677, Buculéi, la 1620, Buculéiu, aprod, la 1605, Buculéiu, păhărnicel, la 1623 ş.a. În documentele basarabene sunt atestate numele: Buculéi din s. Negreşti, ţin. Lăpuşna, la 1655, Costantin Bucuţă din ţin. Lăpuşna, la 1766, şi Sandu Bucuţă din Hânceşti, la 1732. Din numele Buculescu, prin sincoparea lui u – din articolul -ul, în Oltenia, a apărut numele Buclescu, iar în Ţara Românească, în sec. al XVI-lea, este atestat numele Bucleş, cu sufixul diminutival de origine slavă –eş.
În documentele moldoveneşti şi în cele basarabene numele Bucleş nu este atestat. Dar azi, în republică, este înregistrat numele cu forma Bucliş, formă populară vorbită de la Bucleş. Cu numele Bucliş sunt înregistrate 170 de persoane, cu numele Bucur – 1376 de persoane, cu numele Bucureanu – şapte persoane, cu numele Bucurescu – 13, cu numele Curici – 73 şi cu numele Curiş – 83 de persoane.
Maria Cosniceanu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
