În documentele privitoare la istoria Ţării Moldovei din sec. al XVIII-lea, la 1765, este atestat Ştefan Bulmac, căpitan din ţin. Iaşi (jud. Bălţi – n.n.) i se confirmă titlul de mazil. La 1780, în documentele basarabene, este atestat Agapi Bulmac, fost căpitan de la Sineşti, martor la hotărnicia satului Măgureli, ţin. Iaşi (jud, Bălţi). Într-un document de la 1781 se vorbeşte de răzeşii din Sineşti Agapie Bulmac şi Ioniţi Bulmac, scrişi şi Agapie Bulmaca şi Enache Bulmaca care au vândut moşia lor lui Coste Chirilovici, vameş.
Bulmaca este o formă de genitiv slav, care redă sensul „a lui Bulmac”. Prin alternanţa sunetelor c–g a apărut forma numelui Bulmag. Tot la 1781, acelaşi Ioniţi Bulmac e scris şi Ioniţi Bulmaga, mazil de la Sineşti, martor hotarnic. La 1803, într-o altă mărturie hotarnică a moşiei Sineşti, sunt scrişi Ştefan Bulmag şi Agachi Bulmag. Aceasta este istoria apariţiei şi evoluţiei numelui Bulmaga, nume care prevalează şi azi în această formă faţă de forma numelui Bulmag, fiindcă după 1812 a predominat tendinţa de rusificare a numelor româneşti.
Azi, în republică, cu numele Bulmaga sunt înscrise 875 de persoane, cu numele Bulmag – 27 de persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
