Elisei este un nume provenit din limba ebraică unde avea semnificaţia „Dumnezeul meu este mântuitor” sau „Dumnezeul slavei”. Inclus în calendarul creştin, datorită unui mare prooroc şi făcător de minuni, ucenicul proorocului Ilie, numele se răspândeşte în toată Europa. La români a pătruns pe două căi: prin calendarul romano-catolic, din care au apărut în documentele ardelene formele Elesia, Ilisie, şi prin calendarul greco-slav, în forma Elisei, de la care au apărut formele: Ilisăi, Ilisei, atestat în documentele moldoveneşti la 1617, un Ilisei, hotarnic la Poeni pe Trotuş. De la Ilisei, prin prescurtare, au apărut numele Lis şi Lisu, neatestate în documentele moldoveneşti, dar pe care cercetătorii le consideră moldoveneşti actuale. Numele Lisa, care circulă azi la noi, nu este de la rusescul lisa „vulpe”, ci o formă de genitiv slav de la Lis, Lisu.
Azi, în republică, 59 de persoane sunt înscrise cu numele Lisu şi 2291 de persoane cu forma Lisa.
Numele Breahnă a provenit dintr-o poreclă având la bază substantivul în formă de singular breahnă, format din pluralul brehne „fiinţe care trăiesc în păduri şi sperie oamenii”, adică „genii rele”, „năluci” sau din verbul a brehni, „a scoate un strigăt (despre oameni şi despre animale)”. Numele Breahnă este atestat la 1680 în documentele orheiene: bătrânul Breahnă din Ghireşti. La 1774, în satul Ruseşti, este atestat un Ion Breahnă, volintir. Azi, în republică, 268 de persoane sunt înscrise cu numele corect Breahnă şi 316 persoane cu forma incorectă Breahna.
