Statul nu are o evidență unică și clară a întreprinderilor pe care le deține și a autorităților responsabile de administrarea acestora. Registrele instituțiilor publice prezintă date diferite, iar în cazul a sute de întreprinderi nu este clar cine le gestionează. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind întreprinderile de stat, Dinu Plîngău, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
Potrivit deputatului, în registrul Agenției Servicii Publice sunt înregistrate 515 întreprinderi de stat, însă pentru 323 dintre acestea nu este clar ce autoritate publică le administrează.
Plîngău spune că problema s-a acumulat de-a lungul anilor și are legătură inclusiv cu modul în care erau create întreprinderile de stat. După proclamarea independenței, în Republica Moldova ar fi existat 1.359 de astfel de întreprinderi, multe dintre ele fiind înființate prin ordine ale miniștrilor sau decizii ale unor structuri care ulterior au fost desființate.
„Cum se creau înainte întreprinderile de stat, dincolo de cele moștenite? Printr-un ordin al ministrului, printr-o hârtie semnată de un director de departament. Deci nu se ducea, în foarte multe cazuri, prea mare evidență, cum este acum”, a explicat Dinu Plîngău.
Odată cu reorganizarea administrației publice și dispariția unor ministere, departamente și autorități, au apărut dificultăți și în ceea ce privește succesiunea patrimoniului acestora. Potrivit deputatului, întreprinderile și bunurile instituțiilor desființate ar fi trebuit preluate de autoritățile succesoare, însă acest lucru nu s-ar fi întâmplat în toate cazurile.
„În momentul în care nu mai există o instituție, dar care avea un patrimoniu, acest patrimoniu trebuie să treacă, sub aspectul succesiunii, la o altă întreprindere care trebuie să ia toată chestia asta, să o administreze, să facă o inventariere. Aceste lucruri, în multe cazuri, nu s-au făcut”, a declarat Plîngău.
O altă dificultate ar fi apărut după crearea Agenției Proprietății Publice (APP). Deși legislația prevedea că agenția administrează întreprinderile de stat, ulterior au fost aprobate hotărâri de Guvern prin care au fost stabilite liste concrete ale întreprinderilor aflate în gestiunea APP. În consecință, potrivit lui Plîngău, unele întreprinderi au rămas în afara evidențelor agenției.
Deputatul precizează că cele 323 de întreprinderi pentru care nu este clar cine exercită administrarea nu sunt într-o situație identică. O parte dintre acestea nu mai desfășoară activitate și există doar formal. Unele nu pot fi radiate din registre deoarece au datorii neachitate, iar legislația nu permite lichidarea și radierea lor în asemenea condiții.
Datele diferă și în funcție de instituția care ține evidența. Potrivit lui Plîngău, Serviciul Fiscal de Stat indică aproximativ 609 întreprinderi, însă în această cifră sunt incluse și întreprinderile municipale. În registrul ASP figurează 515 întreprinderi de stat.
„Trebuie să corelezi registrul de la Fisc, registrul de la ASP și să înțelegi care este activă, care nu este activă, ce e cu viața lor”, a declarat președintele comisiei parlamentare.
În urma verificărilor, comisia a identificat și 42 de întreprinderi care apar în registrul ASP, dar lipsesc din evidența Serviciului Fiscal. Potrivit lui Plîngău, acest lucru indică faptul că respectivele entități nu ar mai desfășura activitate economică de mai mulți ani.
Comisia urmează să analizeze situația fiecărei întreprinderi în parte. Printre obiective se numără stabilirea patrimoniului existent, identificarea entităților care necesită reorganizare sau lichidare și clarificarea autorităților responsabile de administrarea acestora.
