O parte din documente sub formă de fotocopii sunt postate și discutate în rețelele sociale.
Din documentele declasificate reiese că NKGB și subdiviziunile sale din republicile sovietice au fost implicate în selectarea candidaților din rândul clericilor și laicilor pentru Soborul Bisericii Rusie. În acest scop s-au dat indicatii ca să se identifice „persoanele care au o autoritate în rândul clericilor și credincioșilor și, în același timp, sunt verificate în cadrul activității patriotice sau de agentura”.
„Este important să se asigure că în rândul candidaților propuși sa predomine agenții NKGB care sa promoveze la Sobor linia noastra (NKGB -n.r.)“, – se arata într-o circulara trimisă în septembrie 1944, semnata de Fedotov, șeful Direcției a II-a NKGB și Karpov – șeful Secției 5 al Direcției a II-a. (Mai târziu, pentru „desfășurarea cu succes a Soborului”, Karpov a fost decorat cu Ordinul ”Steagul Roșu al Muncii”).
La Soborul Biserici Ruse din 1945, Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii a fost ales Mitropolitul de Leningrad Alexii (Simansky).
Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse a fost restaurată după o pauză de aproape 20 de ani, în 1943, în timpul celui de-al Doilea război mondial, cu acordul lui Stalin. Patriarh a fost numit atunci mitropolitul Moscovei Serghii (Stragorodsky), care a murit în 1944. Linia promovata de acesta – „serghianism”, de colaborare cu regimul sovietic – a devenit dominant în biserica rusa.
