„Ne-am plictisit, ne ieşim din minţi. Şefii noştri lucrează, dar pe noi ne-au trimis în şomaj. Ne dau puţin peste o mie de lei pe lună”, susţine unul din cei circa 400 de angajaţi de la fabrica de ţigarete a „Tutun CTC”, care de două luni se află în şomaj tehnic. „Ne-au spus că s-au umplut depozitele, că mai e o problemă legată de creşterea accizelor la ţigări, dar cred că e ceva mai serios acolo”, adaugă un altul. Aceşti oameni ne-au rugat să nu le publicăm numele, fiindcă se tem… La finele lui decembrie au fost trimişi în şomaj tehnic pentru două luni, dar nimeni nu ştie când se vor întoarce la muncă: „Ne-au anunţat că ne vor chema, dar nu ştim când…”. Nici şefii Consiliului de Administrare (CA) al întreprinderii nu ştiu ce să zică – unul spune laie, altul bălaie. Constantin Moraru, secretarul CA, afirmă că o parte din salariaţi au fost trimişi în şomaj deoarece în primele luni ale anului nu se vând ţigări, dar că toţi îşi vor relua activitatea pe 24 februarie. Iar Iurie Brumărel, preşedintele CA, crede că „e bine ca oamenii să se odihnească”, dar ne asigură că toţi au revenit deja la lucru din 6 februarie…

Lacrimi, spitale şi disperare printre foştii angajaţi ai CTC

În aceste clipe, Larisa Sajin, ex-director financiar la CTC, este internată în spital. Ne-a vorbit puţin, cu vocea stinsă: „Nu ştiu dacă pot vorbi. După acţiunile efectuate la CTC, mă simt foarte rău…”. Iar o mamă tânără şi solitară plânge disperată zi de zi. Ne spune că, acum trei săptămâni, directoarea de la CTC, Ala Sârbu, i-a cerut să-şi dea demisia, avertizând-o că oricum va găsi motive s-o elibereze. „I-am spus că am copil de trei ani, că-s singură, că am de întors un credit la bancă şi am rugat-o să nu mă alunge. Lucram şi câte 13 ore pe zi, alteori îndeplineam două funcţii cu aceeaşi leafă, dar ei nu-i pasă. A pus în locul meu un bărbat, care mai are câţiva ani până la pensie şi mi-a zis că-s tânără şi voi reuşi să-mi fac carieră…”. Ca să nu-şi piardă serviciul, femeia şi-a luat concediu de îngrijire a copilului. Spune că n-are bani nici ca s-o dea pe Sârbu în judecată… Numai Constantin Moraru nu vede aici nicio problemă. El ne-a spus că femeia „a plecat benevol în concediu”. Când i-am explicat că nu-i chiar aşa, el s-a spălat pe mâini: „Sunt chestiuni care nu ţin de competenţa mea”.

Specialişti cu renume în domeniu, care au fost constrânşi de Ala Sârbu să-şi dea demisia de la CTC, spun că răfuiala a început din iunie 2011, peste câteva luni după ce ea a fost numită în funcţie. Ei au fost înlocuiţi cu persoane necunoscute şi fără experienţă, despre care se spune că, în mare parte, ar fi rude şi prieteni de-ai şefei. Într-o scrisoare adresată conducerii RM de către salariaţii CTC se spune că noul director tehnic, Leahu, ar fi verişorul Alei Sârbu, o şefă a fabricii de fermentare a tutunului i-ar fi fină, contabilul Stahi i-ar fi nepot după frate, directorul vânzări Voluţa i-ar fi cumnat, contabila Vahtina ar fi fiica prietenei directoarei ş.a.m.d. Se enumeră şi alţi angajaţi care i-ar fi rude, trei dintre care au numele Sârbu. Radu Sârbu, angajat ca traducător, este fiul directoarei. Celor pe care voia să-i demită le-a dat de înţeles că trebuie să plece sau li s-au propus funcţii minore şi salarii mici. „Spunea că nu-i place de noi. La sărbătorile din august, noii angajaţi au luat premii de câte un salariu mediu, iar nouă, celor care am contribuit la profitul întreprinderii, ne-a aruncat câte o mie de lei. Am înţeles că vrea să scape de noi cu orice preţ”, ne spun experţi cunoscuţi în domeniu, care au lucrat la CTC câte 20-30 de ani. Mulţi dintre aceştia au acţionat-o în judecată pe Sârbu. Ioana Ciobanu a lucrat 35 de ani contabilă la CTC şi a rămas în stradă cu puţin timp înainte de pensie. „Ca să scape de mine, mi-a găsit fel de fel de pricini şi mă pândea la fiece pas. În locul meu au adus-o pe una care, Doamne fereşte, nu pricepea nimic. Tot Sârbu a alungat-o”, ne spune femeia. Soţul său, Ion, adaugă: „La 13 octombrie 2011, a venit soţia acasă şi era foarte stresată. Cred că aşa e dat de la Dumnezeu să ajungem în belea. Am o boală tare grea, suntem în aşa durere mare, că nu putem să ne revenim… Din cauza stresului, de două ori am stat în spital”.

Au renunţat la achiziţiile directe şi anunţă profit de 70 mln. lei

Toate astea trec pe lângă urechile lui Iurie Brumărel. El spune detaşat că „poate să răcnească cine o vrea în gura mare, dar un manager aşa de bun n-a fost de când lumea şi pământul”. Şi argumentează prin faptul că Sârbu ar fi crescut rentabilitatea CTC cu 600%, generând un profit de 70 mln. lei (!!!), în comparaţie cu cel de 10-13 mln. înregistrat în ultimii trei ani. Într-adevăr, suma e incredibilă. Aşa că, pentru orice eventualitate, instituţiile de drept din RM ar putea să citească mai departe. Şi explicăm de ce. Brumărel mai spune că profitul nu se datorează creşterii producţiei, ci reducerii cheltuielilor, inclusiv prin demiteri. Iar Moraru susţine că succesul se explică prin faptul că Sârbu ar fi renunţat la schemele de spălare de bani, permiţând minimalizarea cheltuielilor.

Lucrurile însă stau puţin altfel. Se pare că şefa de la CTC dă prioritate anume achiziţiilor indirecte, care sporesc cheltuielile. Bunăoară, cutiile mari pentru ţigări se cumpărau până la ea direct de la întreprinderea „Horn”, iar acum sunt procurate prin firma „Davas-Nucar”. Acest lucru îl confirmă şi Narcissa Luchian, directorul comercial de la „Horn”. Iar cutiile mici erau cumpărate până în 2011 de la Combinatul Poligrafic şi „Baştina-Radog” – prima tipografie care a adus în RM asemenea utilaj. Aceasta a propus CTC reduceri de 5-10%, însă Ala Sârbu a decis să cumpere cutii de la firma „Amprenta”, la un preţ mai mare. Efimia Cornigruţa, contabila-şefă de la „Baştina-Radog”, ne spune că firma sa a adresat scrisori ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, şi dnei Sârbu, prin care le-a propus reduceri evidente, dar n-a primit răspuns. „Am luat credit de 1 mln. USD, ca să cumpărăm utilajul, care acum stă degeaba. Şi cartonul cumpărat pentru CTC, în sumă de 70 mii euro, stă în stoc. De când a venit Sârbu la CTC, am pierdut vreo trei-patru mln. lei şi 30 de oameni au rămas fără lucru…”, precizează Cornigruţa. Când i-am cerut iarăşi explicaţii, Moraru tot a fugit de răspuns: „Nu vă pot spune, dar asta e imposibil. Nu poate fi aşa”.

CTC renunţă la tutunul autohton?

Alte 200 de persoane ar putea să-şi piardă slujba, dacă noua conducere a CTC va renunţa la serviciile punctului de colectare a tutunului din Glodeni. Potrivit lui Brumărel, filiala a adus doar pierderi întreprinderii şi trebuie închisă. Moraru adaugă că pentru CTC este mai benefic, din punct de vedere financiar, să procure tutun de la alte gospodării din RM, căci filiala Glodeni a adus întreprinderii pierderi de 4 mln. 566 mii lei doar în 2001. În replică, reprezentanţi ai filialei susţin că, anul trecut, CTC a cumpărat cu 300 tone mai puţin tutun autohton, ceea ce trezeşte întrebări. „De ce nu spune nimeni că, în 2011, filiala noastră a generat impozite de tocmai 1 mln. 600 mii lei în bugetul asigurărilor sociale? Cui îi aducem noi prejudicii? Anul trecut, CTC a cumpărat 1520 de tone de tutun local, dintre care 800 – de la Glodeni. De nu le conveneau preţurile noastre, ar fi găsit alţi furnizori. Dacă vor să ne închidă şi cumpără mai puţin tutun local, înseamnă că au importat mai mult. Lor nu le pasă de situaţia gravă în care se află producătorii autohtoni”.

Din păcate, n-am putut afla ce cantitate de tutun a importat CTC în 2011. Surse de la Ministerul Agriculturii ne-au şoptit că, până la dna Sârbu, întreprinderea importa tutun prin firmele bulgare „Capital-Renesance” şi „Dilkom LTD”, iar apoi s-a mai apelat la un exportator bulgar – „Atia LTD”. Aceleaşi surse susţin că cele trei firme sunt conduse de aceiaşi oameni, însă ultima operează cu preţuri mult mai mari… Însă se pare că nu exista nici un interes, decât unul pur personal, de a importa tutun, după ce Bumacov a declarat acum un an că fosta conducere a întreprinderii a importat tutun suficient pentru un an înainte. Şi Brumărel confirmă că la întreprindere sunt rezerve suficiente, rămase de la predecesori. Specialişti care au lucrat la CTC spun că interesul consta în diferenţa dintre preţul declarat la import şi cel de facto, între calitatea tutunului declarată şi cea reală, care poate aduce venituri ilicite.

Sârbu s-a ales cu peste 1 mln. de lei, Moraru – cu aproape un milion

Şi totuşi, dacă profitul CTC chiar a ajuns la gigantica cifră de 70 mln. lei, de ce sunt trimişi în şomaj şi remuneraţi cu bănuţi angajaţii unei atare întreprinderi? Şi ce salarii au şefii „Tutun CTC”? TIMPUL a obţinut unele extrase din fişele personale din contabilitatea CTC ale Alei Sârbu şi a lui Constantin Moraru. Şi aici cifrele bat alte recorduri! Ala Sârbu a ridicat din aprilie până în decembrie trecut salarii în sumă totală de 144 mii 22 lei, remunerarea lunară variind între 9500 şi 20.000 lei. Are un premiu trimestrial, în august, de 30 mii lei şi multe altele mai neînsemnate. Culmea reprezintă o primă pentru totalurile anuale de 869 mii 431 lei, care – atenţie! – este plătită în octombrie. Astfel, venitul său în numai nouă luni constituie 1 mln. 239 mii 641 lei.

Nu-s poveşti, deoarece aproape aceeaşi sumă – de 1 mln. 118 mii 587 lei – a fost prezentată de Sârbu în declaraţia pe venit depusă la Fisc.

Ca membru al consiliului, Constantin Moraru trebuie să primească, conform legii, trei salarii minime pe lună, adică 1800 lei. În realitate, recompensa ridicată de el variază de la 7500 lei pe lună până la 18 mii 400 de lei. Amintim că, în iulie trecut, mass-media au fost scandalizate de faptul că Adunarea Generală a acţionarilor CTC a decis să ofere premii de câte 120 mii lei membrilor Consiliului. Atunci ministrul Bumacov a spus că decizia îi aparţine. Din fişa personală a lui Moraru se vede însă că, tot în octombrie, el a mai primit o recompensă anuală de 312 mii 522 lei şi alta de 24 mii lei în decembrie, venitul său anual ridicându-se la 880 mii 809 lei.

Întrebat de noi câte recompense anuale a primit în 2011, el ne-a răspuns ferm: „Cum poate să fie două recompense? Numai o dată pe an se repartizează profitul net pentru anul precedent”. Deranjat, Moraru ne-a sugerat că nu trebuie să scriem despre asta, ci despre profitul de 70 mln. al CTC: „V-am spus la ce să vă axaţi, dar voi vă axaţi la cu totul alte probleme”. L-am anunţat că ştim despre prima sa din octombrie şi omul s-a încurcat: „Eu am spus că sunt careva subtilităţi, pe care azi nu vi le pot spune”. Apoi a început să ne povestească cât e de bine de respectat legea. Îl întrebam de banii din buzunarul său, iar el ne tot cita din legi, fără legătură… La insistenţele noastre, a adăugat că, pe parcursul anului, CA poate să decidă repartizarea profitului net şi în alte cazuri. Ne-am interesat dacă totuşi CA a decis să-i dea premiul respectiv, dar el n-a ştiut ce să zică decât: „Ridicaţi legea, vă rog.”. L-am ispitit, întrebându-l şi despre premiile ridicate de Ala Sârbu, iar Moraru a negat şi achitarea acestora: „Ea a luat doar două premii – în august şi de Anul Nou, dar eu de aşa chestiuni MITITELE nu mă ocup”… Dacă pentru un om care face veşnic trimitere la lege şi ştie legile pe de rost, prejudicierea întreprinderii de milioane de lei în folosul câtorva şefi sunt „chestiuni mititele”, ce putem să înţelegem? Ceea ce înţelege şi mama ceea singură, care plânge acum cu faţa în gazetă, dar şi sutele de oameni care se află în şomaj tehnic… Apropo, Moraru ne-a spus că, peste câteva luni, va avea loc Adunarea Generală ordinară, care va repartiza profitul net pentru anul 2011. Dacă acesta constituie 70 mln. lei, nu e greu să ne dăm seama despre ce premii va fi vorba… N-am vrea să credem că declararea unui profit uriaş urmăreşte anume scopul pricopsirii cuiva. Chiar dacă statul deţine 90% din acţiunile CTC şi părerea altor acţionari nu contează deloc.

Cum a ajuns Sârbu şefă la tutun?

Cum a ajuns Ala Sârbu să conducă cea mai mare întreprindere de ţigări din RM? Ciudat, dar nici la această întrebare n-am găsit un răspuns clar. Se ştie că, în primăvara trecută, a fost anunţat un concurs pentru suplinirea funcţiei, însă numele concurenţilor n-au fost făcute publice. Brumărel zice că e vorba de 14 persoane, iar Moraru – de 17. Printre aceştia am aflat că au fost şi doi experţi buni în ramura tutunului, care recunosc că au aşteptat în zadar rezultatele concursului. Pe Ala Sârbu însă n-o cunoştea absolut nimeni la CTC. În martie 2011, susţin membri ai CA, Brumărel le-a sugerat s-o numească pe o oarecare Ala ca director financiar. Şi a fost acceptată. Foştii angajaţi ai combinatului afirmă că ea se purta din start cu oamenii „ca şi cu nişte infuzorii, până într-o sfântă luni, când Moraru ne-a anunţat că există ordin de la minister, prin care Sârbu este numită director general. A scăpat repede de toţi specialiştii, pe alţii i-a schimbat în funcţii ruşinoase. În locul nostru a adus necunoscuţi, care nu pricep nicio iotă în acest domeniu. A făcut din CTC o organizaţie secretă, una a groazei…”, ne spune un fost şef de direcţie la întreprindere.

Întrebat cum a ajuns Sârbu directoare, Moraru ne-a explicat că ea a acumulat cele mai multe puncte la concurs… Dar n-am putut să aflăm ce merite deosebite a găsit într-o fostă contabilă Ministerul Agriculturii. Moraru ne-a spus doar că ea are două facultăţi. Dar tot două are şi mama ceea solitară, care nu are cu ce să-şi restituie creditul… Spre marele nostru regret, Ala Sârbu a refuzat să discute cu noi. Şi pe Bumacov l-am căutat două zile, dar n-am reuşit să-l găsim. Oricum, suntem convinşi că el va da explicaţiile de rigoare, inclusiv despre premiile Alei Sârbu, pentru că refuzăm să credem că aceşti bani sunt împărţiţi şi cu cineva de sus…  

Notă: Înainte de închiderea ediţiei, am aflat că „Tutun-CTC” a apelat la serviciile unei firme de audit pentru a efectua bilanţul contabil al întreprinderii pentru 2011. Şi asta din cauză că nimeni din contabilii angajaţi de Ala Sârbu nu s-a descurcat la acest capitol… Conchidem astfel că, dacă Ioana Ciobanu ar fi fost lăsată să atingă vârsta pensionării, ar fi câştigat toată lumea – soţul ei n-ar fi ajuns la spital de două ori, iar întreprinderea n-ar fi suportat alte cheltuieli nejustificate.