Curtea de Apel Chișinău a pronunțat o hotărâre considerată relevantă pentru jurisprudența națională în domeniul drepturilor omului. Instanța a admis recursul formulat de Galina Tufekci și a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care fostul director al Serviciul de Informații și Securitate, Vasile Botnari, fusese condamnat la plata unei amenzi penale.
Potrivit Promo-LEX, dosarul a fost trimis spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, către un alt complet de judecată. Magistrații urmează să se pronunțe asupra individualizării pedepsei și asupra laturii civile a cauzei. Decizia este prezentată ca un pas important în asigurarea unui remediu juridic efectiv pentru victimele operațiunii de expulzare din septembrie 2018.
Argumentele instanței
Curtea de Apel a constatat erori de drept în hotărârea primei instanțe, care stabilise o amendă de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave. Instanța de apel a respins raționamentele care au justificat o sancțiune considerată disproporționată și a stabilit mai multe principii relevante:
- Recunoașterea vinovăției și aplicarea procedurii simplificate nu pot fi invocate de două ori pentru a reduce pedeapsa.
- Lipsa antecedentelor penale nu constituie o circumstanță atenuantă în cazul unui demnitar, fiind o condiție obligatorie pentru ocuparea funcției. Statutul public implică un nivel sporit de responsabilitate.
- Faptul că statul a achitat despăgubiri în urma unor hotărâri ale Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu exonerează autorul faptei de răspundere penală și nu poate substitui o sancțiune proporțională la nivel național.
Latura civilă și drepturile victimelor
Un alt element esențial al deciziei vizează dreptul la reparații civile. Instanța a precizat că hotărârile CtEDO au acoperit prejudiciile directe ale persoanelor expulzate, însă membrii familiilor acestora, afectați de presupuse agresiuni, încălcări ale domiciliului și afectarea vieții de familie, pot solicita despăgubiri separate în fața instanțelor naționale.
În etapa rejudecării, organizația Promo-LEX a solicitat ca procesul să se desfășoare în ședințe publice, pentru a asigura transparență și a evita eventuale practici de secretizare.
Reprezentanții asociației susțin că aplicarea unei amenzi reduse pentru un abuz grav echivalează cu o formă de impunitate și consideră că noul proces reprezintă un test pentru capacitatea sistemului judiciar de a sancționa responsabilitatea înalților demnitari conform standardelor europene.
Organizația va monitoriza în continuare evoluția cauzei.
