Două prăbușiri care duc Rusia cu 100 de ani în urmă. „Operațiunea specială” a lui Putin își arată efectele pe termen lung
”Operațiunea specială” a lui Vladimir Putin din Ucraina duce la agravarea a două fenomene socio-economice care marchează grav societatea rusă.
În primul rând, rata natalității scade într-un ritm extrem de rapid. Guvernul rus a avertizat că în următorii trei ani această cifră va scădea la nivelul de acum 100 de ani. Presa rusă scrie despre acest lucru, citând o nouă prognoză a Fondului Social al Rusiei, relatează Ziare.com.
Așteptările autorităților ruse cu privire la natalitatea sunt cele mai pesimiste. Conform calculelor lor, până în 2026 această cifră se va prăbuși cu 5,8%, atingând cea mai proastă cifră de la începutul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea.
Astfel, până la sfârșitul lui 2023, în Federația Rusă se așteaptă să se nască 1,245 milioane de ruși, cifra minimă din 1999.
În 2024, cifra se va prăbuși la minimul anilor 1990 (1,172 milioane de ruși). În 2025, se așteaptă să se nască 1,153 milioane de oameni în Rusia, iar în 2026 – 1,143 milioane.
Este semnificativ faptul că, înainte de anexarea Crimeei, rata natalității în Rusia era în creștere, iar apoi a început să scadă rapid.
„Operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, care extermină în mod activ tinerii din Rusia, a fost o lovitură grea pentru demografia țării. Există deja consecințe: în prima jumătate a anului 2023, s-a înregistrat o scădere a natalității cu până la 3% față de aceeași perioadă din anul precedent 2022. Experții prevăd că Rusia va cădea într-o gaură demografică adâncă în 25 de ani, ca urmare a politicilor eșuate ale dictatorului rus Putin. Populația țării se topește rapid, în ciuda ocupării teritoriilor străine.
În al doilea rând, rubla rusească s-a depreciat marţi, 3 octombrie, dincolo de pragul simbolic de 100 de unităţi pentru un dolar american, deoarece ieşirile de valută străină şi o balanţă comercială în scădere continuă să afecteze moneda.
Când rubla a scăzut ultima dată la un nivel de trei cifre, în august, Banca Rusiei a convocat o şedinţă de urgenţă pentru a majora ratele dobânzilor cu 3,50 de puncte procentuale, la 12%.
Decizia a venit după ce consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin a scris un articol de opinie care a dat vina pe ”politica monetară liberă” pentru scăderea monedei şi accelerarea inflaţiei.
Banca centrală şi-a majorat apoi dobânda cheie cu încă un punct procentual, la 13%, la reuniunea sa din septembrie, invocând presiunea inflaţionistă persistent de ridicată în economia rusă.
”Riscurile proinflaţioniste semnificative s-au cristalizat, şi anume creşterea cererii interne care a depăşit capacitatea de expansiune a producţiei şi deprecierea rublei în lunile de vară”, a declarat Banca Rusiei într-un comunicat de după întâlnire.
”Prin urmare, este necesară înăsprirea suplimentară a condiţiilor monetare, pentru a limita deviaţia ascendentă a inflaţiei de la ţintă şi a o reveni la 4% în 2024”.
Inflaţia rusă aaccelarat la un ritm anual de 5,5%, de la 5,2% în august şi 4,3% în iulie, potrivit datelor de la 11 septembrie, iar banca centrală a declarat că presiunea s-a intensificat odată cu ”transferarea slăbiciunii rublei asupra preţurilor”.
Deşi cifrele Kremlinului au dat vina pe politica monetară laxă pentru deprecierea rapidă a monedei, banca centrală a invocat o scădere bruscă a excedentului de cont curent al ţării.
În raportul său din septembrie, Banca Rusiei a estimat că excedentul de cont curent al balanţei de plăţi,a fost de 25,6 miliarde de dolari între ianuarie şi august, în scădere cu 86% faţă de 184,8 miliarde de dolari pentru perioada corespunzătoare din 2022.
Surplusul balanţei comerciale în aceeaşi perioadă a scăzut cu 68,3%, sau 156,7 miliarde de dolari.
Rubla a trecut printr-o perioadă agitată de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, scăzând la un minim record de 120 unităţi pentru dolar în martie 2022, înainte de a atinge un maxim al ultimilor şapte ani doar câteva luni mai târziu, susţinută de măsurile de control al capitalului ale băncii centrale şi o creştere a veniturilor din export.
Exporturile au fost lovite de atunci de sancţiunile occidentale şi de o inversare a fluxurilor comerciale, împreună cu o revenire a importurilor, care a afectat moneda.
