Drăguţanu a precizat că această companie s-a angajat să acorde aproximativ un miliard de lei pentru resuscitarea şi dezvoltarea BEM. Astfel, aceasta va acorda băncii peste 600 de milioane de lei în calitate de credit subordonat şi va prelua credite neperformante în valoare de 300 de milioane de lei.
Aceste acţiuni vor contribui la înregistrarea unor evoluţii favorabile a situaţiei financiare a băncii, potrivit guvernatorului BNM. Capitalul social al băncii se va majora cu 80 de milioane de lei şi va constitui 197 de milioane de lei. Capitalul de gradul I se va majora de la 200 milioane cu 380 milioane. Suficienţa capitalului ponderat la risc va creşte de la 10% la 60%, iar capitalul normativ va creşte cu 980 de milioane de lei şi va constitui 1,181 miliarde de lei.
El a declarat că până recent Banca de Economii încălca o serie de indicatori prudenţial. Dar după preluarea managemntului băncii de către SII, banca urmează să reia activitatea de creditate, dar şi să lucreze în privinţa creditelor neperformante acordate anterior, care sunt de aproape un miliard de lei.
Referindu-se la SII, care a devenit cel mai mare acţionar al BEM, Drăguţanu a precizat că este acţionar din 2002. ”În toată perioada a participat la adunările generale a acţionarilor şi a participat la luarea de decizii şi nu a influenţat negativ administrarea băncii. SII dispune de o reputaţie bună, nu face parte obiectul unor anchete sau proceduri penale şi a demonstrat capacitatea financiară necesară”, potrivit acestuia.
Viceministrul finaţelor Victor Barbăneagră a declarat că emisia suplimentară de acţiuni de tip închis la care nu a participat statul a fost efectuată conform normelor legale. El a mai precizat că această soluţie este propusă şi de comisia parlamentară de anchetă.
De asemenea ministrul finanţelor Anatol Arapu a declarat că aceasta a fost singura soluţie în situaţia creată. Potrivit acestuia, celelate două propuneri ale comisiei parlamentare ar fi fost imposibil de realizat şi ar fi necesitat costuri enorme din bugetul de stat. ”Cadrul legal nu permite naţionalizarea. Aceasta ar fi însemnat că ar trebui să venim în Parlament, să schimbăm legea, să căutăm bani, să negociem cu acţionarii şi aşa mai departe. Nu putem face aşa ceva după ce noi construim o altă societate”, potrivit lui Arapu.
De asemenea şi majorarea de capital al băncii nu ar fi fost o soluţie. ”Pentru majorarea de capital era nevoie de un miliard de lei. Guvernul nu are aceşti bani şi nici dreptul de a face aşa ceva fără a respecta o anumită procedură şi nici nu cred că statul ar fi găsit un miliard de lei”, a declarat Arapu.
El a mai precizat că dacă nu se acţiona rapid, BEM risca să rămână fără licenţă. ”Banca nu avea suficient capital pentru a respecta cerinţele Băncii naţionale şi risca să rămână fără licenţă. Iar consecinţele ar fi fost cu mult mai negative”, a declarat ministrul finanţelor.
Moldova.org
