Îi recunoaștem după ochii triști și cozile plecate. Indiferent dacă au un adăpost sau nu, câinii și pisicile nu sunt protejate de nici o lege a Republicii Moldova. În cazul maltratării sau uciderii animalului, făptașul riscă o amendă ridicolă de 200-400 de lei.
Din 2007 organizațiile de protecție a animalelor încearcă să vadă adoptat un proiect de lege privind protecția animalelor de companie. „Pe moment nu avem nicio legislație adoptată, doar un proiect din 2007, pe urmă am mai înaintat un proiect în 2014. Acesta a fost înregistrat, dar nu a fost votat”, susține președintele organizației „Societatea umană”, Karl Luganov. Potrivit acestuia, într-o vreme, proiectul nu era unul interesant pentru Parlament. „În prezent, vedeți situația, avem la fiecare doi ani un nou parlament. Situația din țară nu e așa stabilă pentru a fi votată o astfel de lege”, continuă președintele. Conform procedurilor legale, dacă un proiect de lege a fost înregistrat, însă nu a fost votat în timpul mandatului actualului Parlament, acesta se pierde. Când este ales un nou Parlament, proiectul trebuie înregistrat din nou. Acest carusel birocratic face ca proiectul de lege să rătăcească pe mesele deputaților timp de opt ani.
200 de lei pentru o viață de câine
Pentru a mișca din loc lucrurile mai ușor, organizația „Societatea umană” își propune inițial să modifice articolele 157 și 158 ale Codului Contravențional. Potrivit acestora, dacă o persoană cauzează intenționat suferințe animalului, acesta riscă o amendă derizorie în valoare de 10-20 unități convenționale sau 200-400 de lei. „Este o amendă mizeră, nu încurajează oamenii să ducă până la capăt învinuirea făptașului”, afirmă Karl Luganov. De asemenea, amenzile mici nu-i opresc pe cei care maltratează patrupezii.
Pentru a înainta proiectul de lege Ministerului Justiției, membrii „Societății umane” au pornit o petiție ce poate fi accesată pe www.faracruzime.md. Organizatorii își propun să adune 10 mii de semnături. „Suntem în proces de scriere a proiectului pentru Codul Contravențional. Îl vom înainta Ministerului Justiției. Dacă este înregistrat, ministerul de resort va iniția această lege în Parlament, iar membrii o vor vota”, explică președintele. Inițiatorii pledează pentru majorarea amenzilor şi introducerea responsabilităţii penale pentru cruzimea faţă de animale. Astfel, amenda ar putea să se ridice până la 1000 de unități convenționale sau 2 ani de privare de libertate.
La fel de important este ca oamenii să nu rămână indiferenți văzând suferințele prin care trec animalele de companie, indiferent dacă aceștia au sau nu stăpâni. „Dacă vedeți că cineva lovește un animal, opriți-l, dați-i peste mână. Aici doar cuvintele nu funcționează”, spune președintele Luganov. Bărbatul sugerează martorilor să sune imediat la poliție și să înregistreze pe telefon, în format video, maltratarea animalului, pentru a putea înainta și probe. „Anul trecut un om a împușcat un câine și a plătit o amendă de 500 de lei. E foarte puțin, iar aceste cazuri sunt extrem de rare”, povestește activistul.
Potrivit doctorului în psihologie Aurelia Bălan-Cojocaru, persoanele predispuse la cruzime sunt de regulă oamenii agresivi. „Desigur cei cu antecedente în această direcție presupun un risc sporit. Oamenii care au fost victime ale abuzurilor sexuale, ale violenței domestice, abuzate psihologic, la fel pot comite cu ușurința asemenea fapte”, adaugă Aurelia Bălan-Cojocaru. Conform expertului, factorii determinanți de multe ori pot servi propriile emoții pe care indivizii nu reușesc fie să le înțeleagă, fie să le controleze. Emoțiile mecanice ca furia, teama, supărarea pot servi drept amplificatori. „Trainingurile de dezvoltare personală și ședințele de consiliere în cabinetul psihologului pot reprezenta adevărate pârghii de salvare în lupta cu asemenea porniri”, conchide psihologul.
Patrupezii nimănui
O problemă pe larg discutată a Capitalei e cea a maidanezilor. Conducătorul organizației de protecție a animalelor susține că edilii orașului nu soluționează această problemă. Karl Luganov bănuiește că maidanezii sfârșesc omorâți într-un mod inuman. Potrivit unor „Reguli de luat sub control a problemei animalelor vagabonde” stabilite de Consiliul municipal Chișinău tocmai în 2001, regia Autosalubritate va prinde câinii fără stăpâni și-i va ține în încăperi speciale timp de 10 zile, după care aceștia vor fi supuși eutanasiei.
De altă părere este Karl Luganov. „Deseori noi știm că ei au capturat un animal într-o anumită ogradă și mergem în aceeași zi să luăm câinele de la ei și animalul nu mai este. Ei (n.red. – cei de la Autosalubritate) nu au doctor, nu au medicamente, nu au nimic. Ei pur simplu ucid animalele”, completează bărbatul. „Societatea umană” a înaintat și o cerere în acest sens anul trecut. Din răspunsul oficial al Regiei, „maidanezii capturați se întrețin până la 10 zile în 8 voliere, li se dă apă și sunt hrăniți”. Directorul Regiei Tudor Maniv, cel care semnează răspunsul, susține că „eutanasierea nu se practică, iar câinii capturați în 2013 au fost evacuați în afara municipiului”. În timpul documentării acestui material, Tudor Maniv nu a fost de găsit pentru a comenta situația la moment și a argumenta de ce evacuarea animalelor ar fi soluție pentru această problemă.
Pe anul 2014, în bugetul municipal pentru întreținerea necropolei de animale au fost prevăzute 400 de mii de lei. Președintele Luganov cataloghează aceste sume drept „niște spălări de bani”. „Trei ani în urmă, în municipiul Chișinău erau aproximativ 5 mii de câini vagabonzi. Cei de la Regie afirmă că anul trecut au capturat aproximativ 7 mii. Dacă ar fi așa, ar trebui să nu mai avem maidanezi deloc”, conchide Karl Luganov.
Din perspectiva organizațiilor nonguvernamentale, Moldova trebuie să aibă o lege ce protejează animalele de companie. La fel de important este ca țara să se alăture Convenţiei europene pentru protecţia acestei categorii de animale. Proiectul de lege ce așteaptă să fie adoptat este bazat în special pe acest document european. „Ne dorim ca toate animalele să aibă un cip personal. Astfel atunci când cineva aruncă un pisoi în stradă sau poate îl pierde, putem găsi cu ușurință atât stăpânul cât și animalul”, spune președintele Luganov. Potrivit proiectului, stăpânii patrupezilor ar fi impuși de lege să aibă grijă de sănătatea și bunăstarea acestora, prin hrană regulată, plimbări și vaccinuri obligatorii. Proiectul prevede de asemenea interzicerea luptelor dintre animale, ce încă se mai practică în nordul și sudul țării.
