După o mie de ani de aşteptare, bisericile ortodoxe se reunesc în Sfântul şi Marele Sinod. Rusia va lipsi

„Va fi o chemare la unitate": mesajul evanghelic al acestui sfânt şi mare Sinod ar trebui să marcheze regăsirea concordiei, pe fondul rivalităţilor politice şi teritoriale, ale celor 14 Biserici autocefale care formează „comuniunea ortodoxă", formată din 250 de milioane de credincioşi.

Cel puţin 500 de episcopi şi 250 de consilieri, fără a mai numără observatorii, sunt aşteptaţi în perioada 19 – 26 iunie la Academia Ortodoxă din Cretă. Dată nu a fost aleasă la întâmplare: duminică este Pogorârea Sfântului Duh, sau Rusaliile.

Dar deschiderea Sinodului nu va oferi lumii imaginea de unitate: lângă preşedintele conciliului, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, nu vor fi prezenţi mai mulţi lideri ortodocşi. Printre ei, patriarhul "întregii Ruşii" Kirill, care, demografic, reprezintă jumătate din comunitatea ortodoxă.

Evenimentul este foarte aşteptat în condiţiile în care niciodată liderii ortodocşi nu s-au mai reunit într-un mare Sinod de la Schismă din 1054 dintre Roma şi Constantinopol. Ultima lor participare la un astfel de eveniment, pentru rezolvarea unor chestiuni doctrinare şi de disciplină, datează din 787.

Pentru elaborarea textelor, a fost aleasă regulă consensului, cu riscul de a favoriza cel mai mic numitor comun.

„Nu sunt decât şase subiecte pe ordinea de zi şi cel puţin jumătate par destul de minore în ochii lumii", spune istoricul Antoine Arjakovsky. Documentul privind „misiunea Bisericii ortodoxe în lumea contemporană", în ochii săi, „nu este credibil": "Condamnă toate războaiele în condiţiile în care Biserica Rusă a admis anexarea Crimeii!"

„Sinodul selfie”

Alte subiecte: ecumenismul, pe care respectatii călugări de pe Muntele Athos (Grecia) îl privesc îngrijoraţi, diaspora şi autonomia bisericilor locale. Dar şi postul, care nu stârneşte mare dezbatere, şi familia, "tratată prea timid pentru a răspunde la problemele contemporane", crede Carol Saba, consilier al patriarhului Antiohiei.

"Se spune câteodată că singurul punct real de pe agenda este fotografia de grup", spune specialistul în ortodoxie Jean-Francois Colosimo, care vorbeşte despre un "Sinod selfie". "Dar, dacă Sinodul are loc, jos pălăria pentru Bartolomeu: nu poţi cere mult mai mult unei lumi ortodoxe care iese din dărâmături", a adăugat el, făcând aluzie la lumea slavă post-comunistă şi la instabilitatea din Orientul Mijlociu.

Dar în ce formă se va organiza? Patriarhatul Antiohiei a fost primul care a cerut amânarea, nemulţumit despre disputarea jurisdicţiei sale asupra Qatarului de către patriarhatul Ierusalimului.

După aceea, bisericile din Bulgaria şi Georgia au anunţat că nu participa, criticând absenţa mai multor "teme importante". În ceea ce priveşte Serbia, această consideră Sinodul din Cretă drept o simplă reuniune pregătitoare.

Biserica rusă s-a folosit de aceste prilejuri pentru a cere o amânare şi pentru a da lovitură de graţie: fără Moscova şi Kirill, mai puternic că niciodată după întâlnirea istorică cu Papa Francisc în februarie, la Havana, conciliul nu se va putea declara "panortodox".

Dar Bartolomeu nu a dorit să renunţe şi chiar şi-a anunţat venirea în Cretă încă de miercuri. "Asistăm la o confruntare cu Moscova. Patriarhatul ecumenic poate conta pe sprijinul bisericilor greceşti (Albania, Grecia, Cipru, Ierusalim şi Alexandria)", mărturiseşte un preot ortodox.

De notat că la sfârşitul lunii mai peste 300 de monahi şi monahii de la mănăstirile din judeţul Neamţ i-au trimis mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, o scrisoare deschisă în care îşi exprimă ‘îngrijorarea’ faţă de viitorul sinod, din luna iunie, din insula Cretă, tot potrivit Agerpres.

Semnatarii scrisorii susţin că temerile lor pornesc de la faptul că sinodul primeşte titulatura de ‘Mare şi Sfânt’ şi totodată, prin punctele propuse, se alterează ‘dogmă celei una sfânta sobornicească şi apostolească Biserica, aşa cum s-a hotărât la Sfântul Sinod al ÎI-lea, recunoscând celelalte erezii că biserici’.

Altfel spus, monahii susţin că viitorul sinod ar urmă să schimbe autoritatea supremă în Ortodoxie, care este poporul.

‘Un alt punct nevralgic este articolul 22 din proiectul document în care marele sinod îşi alocă dreptul de a fi ultimul judecător competent în materie de credinţă, uitând faptul istoric că întotdeauna pliroma bisericii care constituie conştiinţa dogmatică veghetoare a Bisericii este ultimul factor decizional. Nelinişte ne aduce şi textul referitor la căsătoria mixtă între ortodocşi şi eterodocşi care sunt absolut neacceptabile de Biserica Ortodoxă’, se arată în scrisoarea deschisă publicată şi pe site-ul Mănăstirii Paltin Petru-Vodă.

Pe de altă parte, monahii Mănăstiri ‘Sf Mihail şi Gavriil’ de la Petru-Vodă au avut o poziţie mai fermă în ceea ce priveşte viitorul sinod din Cretă.

Aceştia au reamintit, prin documentul postat pe site-ul mănăstirii, că sinodul pan-ortodox de la Constantinopol, din 1848, care a trebuit să răspundă papalităţii la nişte propuneri făcute atunci, afirmă foarte clar că ‘la noi, autoritatea supremă este poporul cel drept-credincios, deci degeaba hotărâm noi lucruri cu care el nu este de acord; poporul a păstrat credinţă neschimbată atâtea secole’.

Monahii spun că sinodul propune, după 2.000 de ani de creştinism, o schimbare de paradigmă, lăsând la o parte Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi.

Astfel, catolicitatea/sobornicitatea/ortodoxia mărturisită în Crez spune, neschimbat de la anul 381 până astăzi, că Biserica ţine credinţă poporului drept-credincios de pretutindeni. 

hotnews.ro