În anul 2012, pentru învățământul primar și secundar general, statul a alocat 3,792 mln. lei din bugetul public național sau 4,3 din PIB față de 3,8 în 2005. Aceasta în timp ce numărul elevilor a scăzut de la aproximativ 514 mii la 364 mii. De altfel, în perioada 2005-2013, cheltuielile din domeniul învățământului au crescut de la 2,8 mii lei per elev la 10,4 mii lei per elev, adică de circa patru ori. În același timp, bugetul anului 2014 prevede 31,605 mii lei pentru învățământul preșcolar și respectiv 734,5 mii lei pentru cel secundar.
Banii – în față, etica – în umbră
Deși investițiile statului în domeniul educației cresc continuu, conform unui studiu sociologic realizat sub îndrumarea metodologică a Ministerului Educaţiei (ME) şi cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova arată că, după părerea unora, mijloacele bugetare alocate instituțiilor de învățământ primar şi secundar general nu sunt suficiente pentru funcționarea adecvată a acestora. „În consecinţă, mai mulţi părinți, din iniţiativă proprie sau fiind constrânşi de anumite împrejurări, efectuează plăţi, formale sau neformale, pentru ceea ce ei consideră sau li se spune că sunt în folosul educaţiei propriilor lor copii”, scriu autorii studiului.
Mai mult, în societate nu se mai pune problema legalității plăților neformale, atâta timp cât ele sunt în beneficiul copiilor. Astfel, se formează asociații părintești care se angajează să calculeze și să administreze suma necesară de bani pentru un sistem educațional „sănătos”. În cadrul acestora, „accentul se pune mai mult pe aspecte de procedură, precum asigurarea corectitudinii şi transparenței modului de colectare a mijloacelor băneşti, utilizarea acestor bani, raportarea financiară, problemele de etică şi de legalitate rămânând în umbră”, explică experții. Totuși, numeroasele neclarități generează frecvent nemulțumiri în rândurile părinților, iar unele plângeri ajung chiar să fie adresate ME sau Centrului Național Anticorupție.
„Taxele”, o formulare nereușită
Un nou val de nemulțumiri făcute public a pornit odată cu manifestul public al Corneliei Cozonac, directorul Centrului de Investigații Jurnalistice, a cărei fiică învață în clasa întâi, la Liceul „Mircea Eliade” din capitală. „Mi s-a înmânat bonul de plată, de 3120 lei, taxă de achitare și 3000 de lei, taxă de înmatriculare. Cică așa a decis fundația, la 16 decembrie 2013”, a declarat aceasta. În urma sesizării Corneliei Cozonac, au fost audiate mai multe persoane din cadrul liceului, inclusiv directorul și membri ai fundaţiei Liceului „Mircea Eliade”. Aceasta a fost instituită de trei profesori, unul dintre ei activând la o altă instituţie de învăţământ. Cei 11 membri ai consiliului fundaţiei sunt părinţi, care reprezintă doar 11 din cele 30 de clase din liceu. După două zile de audieri la CNA, nicio persoană nu şi-a asumat responsabilitatea pentru răspândirea avizelor către părinţii elevilor din liceu, în care li se solicita suma de peste 6 mii de lei. În același timp, conform ofiţerului de presă al CNA, Angela Starinschi, „persoanele audiate au spus că „taxele” a fost o formulare nereuşită” și că, de fapt, este vorba de „donaţii benevole”. CNA continuă investigaţia pe marginea acestui caz.
„Învățătorul tot e om și vrea să mănânce”
„Mircea Eliade” nu este, nici pe departe, singurul liceu în care s-au format fundații de acest gen. Conform unei mame al cărei copil a învățat la Liceul Teoretic român-francez „Gheorghe Asachi”, mai multor părinți li s-a cerut să achite o taxă de înmatriculare. Aceasta era diferită de fiecare dată. „Unele mame spuneau că au plătit 400-600 de lei, altele 600 de euro”, spune aceasta. De altfel, lunar, părinții achitau, prin intermediul fundației liceului, 250 de lei, dintre care 80 la sută erau adaos la salariul profesorilor, în funcție de numărul de ore predate.
„Pe de-o parte nu este corect, pe de altă parte salariul profesorilor este într-atât de mizer comparativ cu munca pe care o depun. Dacă administrația școlilor n-ar permite ca învățătorilor să li se plătească suplimentar, ei ar pleca. Cine va preda atunci? Învățătorul tot e om și vrea să mănânce, are copii și părinți bolnavi și alte probleme”, opinează doamna. Conform acesteia, doar cu salariul de bugetar, profesorul este sub limita supraviețuirii, însă conștientizează și faptul că, deseori, administrația liceului își asumă banii „donați” de părinți fără să-i investească în bunăstarea instituției.
Director și profesori, musafiri la ședințele fundației
Studiul sociologic „Plăţile informale în învăţământ”, realizat de Institutul de Politici Publice, arată că, în opinia majorităţii părinţilor, pentru copiii lor este imposibil să obţină o educaţie de calitate fără contribuţii din partea părinţilor. Astfel, mama a doi copii care deja au absolvit și a unuia care încă mai învață la Liceul „Spiru Haret” din capitală este chiar mulțumită de existența și activitatea asociației liceului. „La ultima ședință, directorul și profesorii erau doar oaspeți, nu erau implicați în procesul de decizie. Noi știm că trebuie schimbat ceva în școală”, spune aceasta. Totuși, recunoaște că direcția școlii sau profesorii vin cu sugestii și propuneri în cazul unor „probleme care trebuie soluționate urgent”. „Aici nu e ca la Liceul „M. Eliade”, avem o asociație fondată de părinți. Totul este benevol, de la bun început profesorii ne spuneau să anunțăm dacă suntem impuși să plătim”, povestește mama. Conform acesteia, în decursul a zece ani, se observă schimbări radicale atât în interiorul, cât și exteriorul liceului. „Pasajele, clasele, băncile au fost renovate din banii asociației. De la stat se dau bani doar pentru încălzire, reparația acoperișului și alte detalii generale”, explică ea. Taxa pe care o achită aceasta lunar este de 200 de lei.
În același timp, sunt cazuri în care familiile sunt puse în situația de a renunța la școlile din capitală, din cauza acelorași taxe. „La liceele de stat din Chișinău, ca de exemplu Liceul „Mihail Kogălniceanu”, înmatricularea elevilor este cu taxă? Când m-am dus să mă interesez, pentru a-l înmatricula pe fratele mai mic, în clasa a cincea, mi s-a cerut suma de 400 lei. Au zis că ministerul nu le-au alocat niciun ban pentru reparație și nu au fonduri”, povestea o tânără despre incidentul din anul trecut. În acea situație, familia elevului a decis să renunțe la studiile în capitală și să le continue în comuna Grătiești. Totuși, chiar și în liceul local, fundația colectează câte 70 de lei lunar.
În pofida dificultăților pe care le provoacă aceste taxe lunare, conform studiului „Plățile informale în învățământ”, aproximativ 50 la sută din părinţi consideră că profesorii acordă mai mult timp şi mai multe eforturi copiilor ai căror părinţi au contribuit cu mai mulţi bani pentru nevoile şcolii și invers. De altfel, este recunoscut și impactul negativ al plăţilor informale asupra procesului educaţional de 35 la sută din părinţi, un sfert din directorii de şcoală şi un sfert din profesori. Fapt negat de majoritatea cadrelor didactice şi directorilor de şcoală.
Conform Biroului Național de Statistică, câștigul salarial mediu nominal brut în luna noiembrie al unui profesor a fost de 3066 lei.
În 2013, CNA a pornit cauze penale în privinţa următorilor categorii de funcţionari în instituţiile de învăţământ: 11 conducători ai instituţiilor de învăţământ superior, mediu de specialitate şi preşcolar; un şef de catedră; 10 profesori, lectori, maiştri şi instructori ai şcolilor auto şi studenţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
