Astfel, cel mai puţin performanţe valute din acest an se dovedesc a fi ale unor ţări incluse încă în sfera de putere a Moscovei. Deşi motivele devalorizării diferă de la stat la stat, în spate se observă aceeaşi influenţă a crizei economice din Rusia şi a politicii agresive a Kremlinului.
Câtă vreme ţările post-sovietice, chiar şi cele care nu agreează stilul liderului de la Moscova, sunt interconectate economic, întotdeauna vom avea astfel de crize în cascadă, susţine editorialistul Leonid Bershdisky, într-o analiză Bloomberg.
Ucraina, victima sigură
Moneda din Ucraina este în mod clar cea mai afectată de pierderea terenului în faţă dolarului american, înregistrând un declin de 11 procente doar de la începutul acestei săptămâni.
Răspunsul Băncii Naţionale a Ucrainei a constat doar în impunerea măsurilor de control al capitalului, interzicând băncilor să acorde împrumuturi jucătorilor de pe piaţă valutară şi stabilind un plafon maxim de plata în avans de 50.000 de dolari.
Spre deosebire de celelalte patru economii ex-sovietice, Ucraina are în spate o multitudine de cauze care au generat devalorizarea rapidă a monedei naţionale.
În prima faza, procesul s-a declanşat după ce Rusia a anexat paradisul turistic al ţării, Crimeea, şi s-a accelerat pe măsură ce conflictele armate au izbucnit în estul Ucrainei, una dintre zonele puternic industrializate din ţară.
În noiembrie 2014, datele FMI arată că exporturile Ucrainei atingeau valoarea de 4 miliarde de dolari, în scădere cu 1,6 miliarde faţă de anul precedent.
Atitudinea Băncii Naţionale a Ucrainei este însă una inertă şi de neînţeles în condiţiile în care rezervele valutare s-au diminuat treptat, iar cursul oficial nu are nicio valoare în faţă ratei de schimb de pe piaţă neagră, crede Bershdisky.
Odată cu liberalizarea cursului de schimb, făcută la recomandarea FMI, în Ucraina s-a declanşat şi o goana după valută, pe fondul incertitudinii organismelor cu rol de reglare a pieţei valutare.
Poate doar fondurile suplimentare de la FMI, ce urmează să între în Ucraina în cursul săptămânilor viitoare, vor reuşi să echilibreze rezervă valutară a băncii centrale şi să elimine absurdul plafon impus tranzacţiilor în valută.
Moldova, marea perdantă
În cazul monedelor naţionale din Republica Moldova, Azerbaidjan şi Georgia, devalorizarea a venit doar în urmă declanşării situaţiei conflictuale din zona. Leul moldovenesc a pierdut teren în faţă dolarului într-o singură săptămâna mai mult decât a făcut-o în tot anul 2014. Economia ţării este afectată de un profund dezechilibru structural.
70% din bunurile de consum de pe piaţă din Moldova provin din import, balanţă comercială fiind astfel dezechilibrată.
Un factor cu rol de echilibru l-au jucat moldovenii plecaţi la muncă în străinătate, aceştia aducând în ţară în cursul anului trecut peste 1,6 miliarde de dolari.
Însă, pe măsură ce Rusia a fost afectată de sancţiunile impuse de către Occident, valoarea veniturilor aduse de muncitorii moldoveni a scăzut cu 20 de procente, mulţi dintre aceştia având contracte de muncă în Rusia.
Exporturile câte Rusia s-au înjumătăţit în cursul anului 2014, că urmare a presiunii puse de Moscova pe oficialii de la Chişinău de a renunţă la politică pro-europeană.
Peste toate aceste probleme, intervenţia Băncii Naţionale a Moldovei de a salva de la faliment trei bănci comerciale a afectat rezervă valutară a ţării. Opoziţia de stânga descrie operaţiunea că o imensă spălare de bani.
Rezervele valutare ale Moldovei se cifrează acum la 2 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2011 până în prezent. Devalorizarea leului moldovenesc va continuă cu siguranţă, pe măsură ce nu se întrevăd cai de a opri acest proces.
Petrolul, păcăleala azerilor
Pentru oficialităţile din Azerbaidjan problema rezidă în statutul de exportator de petrol al ţării. În 2011, reprezentanţii băncii centrale au optat pentru menţinerea unui curs fix de schimb în raport cu dolarul, dar odată cu prăbuşirea pieţei de energie acesta s-a dovedit a fi imposibil de menţinut.
Fenomenul a fost accentuat şi de păstrarea Rusiei că singură piaţă de export pentru produsele din Azerbaidjan, în ultimul trimestru exporturile înregistrând o scădere cu 30 de procente.
Georgienii au beneficiat în cursul anului trecut de o creştere a exporturilor de produse alimentare pe piaţă din Rusia, pe măsură ce Moscova a redus cererea de fructe şi legume din Republica Moldova.
În acelaşi timp însă, Georgia a pierdut aproape jumătate din piaţă ucraineană, pe măsură ce conflictul cu Rusia a afectat şi mai mult puterea de cumpărare din această ţară.
Cu o rezervă valutară de 2,5 miliarde de dolari şi exporturi în scădere cu 20% faţă de ianuarie 2014, moneda georgiana a pierdut inevitabil teren în faţă dolarului american.
Belarusul, unul dintre aliaţii Moscovei şi o ţară complet dependenţă de energia ieftină livrată de către ruşi, pierde automat teren pe măsură ce rublă rusească se devalorizează treptat, efectul fiinds transmis în lanţ şi către rublă din Belarus.
Bershdisky este convins că monedele din regiune vor continuă să se devalorizeze şi crede că o astfel de criză ar fi lovit cu siguranţă şi Europa, într-o lume în care nu există moneda euro, iar Germania ar fi ales să-şi devalorizeze mărcile, pentru a mari volumul exporturilor, de exemplu.
Cu alte cuvinte, susţine analistul, deşi ne place să criticăm moneda europeană, această este singură care ne protejează de asemenea potenţiale dezastre. În ţările din fosta URSS, iată că un şoc în cursul de schimb al uneia le afectează pe toate, iar replicile se vor simţi chiar mai puternic decât la Moscova.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
