Estimări oficiale: Socialistul François Hollande a câștigat primul tur al alegerilor din Franța cu 28,56% din voturi, devansându-l pe Nicolas Sarkozy (27,07%)

Socialistul François Hollande a castigat primul tur al alegerilor din Franta cu 28,56% dupa numararea a 99% din voturi, devansandu-l pe Nicolas Sarkozy (27,07%), potrivit rezultatelor partiale publicate de AFP.

Cei doi oameni politici se vor confrunta in turul doi al alegerilor, in 6 mai, dar candidatul socialist pare mai bine plasat, beneficiind de voturile stagii radicale si ale ecologistilor, in timp ce voturile presedintelui in exercitiu par mai limitate.

Marine Le Pen a reusit sa aduca extrema dreapta la un nivel niciodata atins in Franta la primult tur de scrutin, obtinand 18,12% din voturi.

Precedentul record pentru extrema dreapta data din 2002, cand Jean-Marie Le Pen, tatal lui Marine, a creat o surpriza generala obtinand 16,86% si ajungand in turul doi in fata lui Jacques Chirac, dupa ce l-a eliminat pe socialistul Lionel Jospin.

Cifrele sunt bazate pe estimarile institutelor de sondaje obtinute din surse concordante de agentia AFP.

Marine Le Pen obtine 18,12% din voturi, in fata lui Jean-Luc Melenchon (11,10%), potrivit estimarilor Ministerului de Interne francez iar centristul Francois Bayrou a obtinut 9,11%.

Participarea, potrivit institutelor de sondaj, a fost de circa 80%.

Rata de participare atingea 70,59% la ora 15,00 GMT, indicand o participare ampla, dar sub cifra de 73,87% inregistrata in primul tur al alegerilor din 2007, la aceeasi ora.

In Taiwan, Francois Hollande are 31%, urmat de Nicolas Sarkozy 21%. In Canada, Francois Hollande obtine 32% iar Nicolas Sarkozy 26%.

Rezultatele definitive pentru Antile si Guyana. In Martinica, 51% Hollande (48 Segolene Royal in 2007) Sarkozy 26% (33% in 2007), Marine Le Pen in crestere (4,76) (Jean-Marie Le Pen a avut 2,11 in 2007). In Guadelupe: 57% pentru Hollande (Royal avea 38 in 2007), Sarkozy 23% (42% in 2007). In Guyana 42% pentru Hollande (32 pentru Royal), Sarkozy la 27% (41% in 2007)

Nicolas Sarkozy, imbracat cu un costum bleumarin, a votat la Paris alaturi de sotia sa, Carla Bruni-Sarkozy.

Dupa ce a votat, presedintele in exercitiu, cu un aer degajat, a facut o baie de multime si s-a urcat in masina sa fara a face declaratii pentru presa.

Socialistul Francois Hollande a votat in fieful sau din Tulle en Correze, unde este deputat.

"Sunt atent, mobilizat, dar inainte de toate respectuos, pentru ca francezii sunt cei care voteaza. Ziua care a inceput reprezinta un drum lung, e un moment important", a spus el, alaturi de sotia sa, ziarista Valerie Trierweiler.

Urnele s-au deschis la ora 08,00 (06,00 GMT) si s-au inchis in marile orase la 20,00 (18,00 GMT), ora la care au difuzate si primele estimari. Parchetul din Paris a anuntat duminica seara ca a deschis o ancheta cu privire la publicarea estimarilor rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidentiale inainte de ora legala, 20.00 (21.00, ora Romaniei), relateaza AFP.

In total, aproximativ 44,5 milioane de alegatori au fost chemati chemati pentru a alege presedintele Frantei.

Doua saptamani mai tarziu, ei vor alege cine va fi timp de cinci ani in fruntea uneia dintre principalele puteri mondiale, membru al Consiliului de Securitate al ONU, cu o putere personala aproape fara echivalent in lumea democratica.

Cotat favorit de mai multe luni in turul doi, cu aproximativ 55% din voturi, Francois Hollande, 57 de ani, abordeaza in pozitie de forta alegerile, pentru a deveni primul presedinte de stanga de la Francois Mitterrand (1981-1995).

Ultimele sondaje publicate vineri il plasau in fruntea optiunilor electoratului, cu un usor avans fata de Nicolas Sarkozy, 28% la 26%. Pe locul trei, la mare distanta, este candidata extremei dreapta, Marine Le Pen, cu o cota cuprinsa intre 14 si 17%.

Ea isi disputa locul trei cu candidatul stangii radicale, Jean-Luc Melenchon, revelatia campaniei.

Analistii avertizeazau asupra consecintelor unei puternice rate a absenteismului, estimata la peste 25% – semn al neincrederii unei parti a francezilor fata de clasa politica, pe care o considera neputincioasa in fata crizei.

De fapt, criza economica a marcat aceasta campanie, trecand de la explozia deficitelor, a ratei somajului (peste 10%), si pana la tematicile dezindustrializarii, protectionismului european sau justitiei fiscale.

Francois Hollande si-a urmat calea metodic, fara a ridica in picioare multimile dar urmarindu-si constant prioritatile: locurile de munca pentru tineri, cresterea economica si revenirea la echilibrul bugetar in 2017.

Fostul sef al Partidului Socialist (1997-2008) a reusit astfel sa faca uitata lipsa experientei guvernamentale.

Nicolas Sarkozy, marcat de recorduri de nepopularitate de mult timp, a incercat sa scape de bilantul negativ pe plan intern si de imaginea de "presedinte al bogatilor" facand mai multe mea culpa.

Dupa ce a crezut ca francezii ii vor fi recunoscatori pentru activitatea sa la nivel european in fata crizei datoriilor, a schimbat strategia optand spre o campanie agresiva, de dreapta, axata pe valori, securitate si imigratie.

Traseul ascendent din sondaje dupa crimele din Toulouse si Montauban (sud-vest) s-a pierdut insa in ultimele saptamani.