Europarlamentarul Andi Cristea: UE stă cu ochii pe Chișinău, vinovații de „jaful bancar” trebuie trași la răspundere

În calitate de membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Andi Cristea mai vorbește, în interviu, despre revizuirea Politicii Europene de Vecinătate și despre criza din Ucraina.

– Domnule europarlamentar, cum evaluați situația actuală din Republica Moldova? Din discuțiile cu oficialii de la Chișinău, transpare dorința sinceră de a realiza reforme?

– Situația Republicii Moldova este una complexă, ce nu poate fi calificată simplist drept bună sau proastă. Deși parcursul european al țării este unul clar, reprezentat de voința majorității populare, viteza acestui drum depinde mult de felul în care Guvernul de la Chișinău înțelege că trebuie să accelereze pe calea reformelor. Reformele, fie ele economice sau cele privind statul de drept, nu se fac peste noapte. Ele implică sacrificii, dorință de schimbare, dar – și acest lucru este cel mai important – reprezintă calea cea mai sigură spre stabilitate și prosperitate.

„Nemulțumirea cetățenilor este reală și sinceră”

– Cetățenii și-au exprimat dorința de schimbare la protestul din 3 mai…

– Am văzut recent o oarecare agitație la nivel social, protestul din 3 mai. În modul cel mai legitim și obiectiv, cetățenii doresc o viață mai bună, dar și pedepsirea celor care sunt responsabili de, așa cum titra presa din Republica Moldova, „jaful bancar”. Am salutat decizia președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, de a face public raportul Kroll. Este o dovadă de responsabilitate politică, de responsabilitate cetățenească. Cred, însă, că transparența în ceea ce privește raportul Kroll este doar primul pas, cei care sunt vinovați trebuie pedepsiți de justiție. De data asta justiția nu mai poate privi în altă parte. Oamenii, întreaga societate, Bruxelles-ul au ochii ațintiți pe acest subiect. Și aș spune că nu doar justiția, ci și elita politică, cea restrânsă, care trebuie să realizeze că nemulțumirea cetățenilor este una reală și sinceră, oamenii ies în stradă nu pentru că sunt manevrați, ci pentru că așa nu se mai poate. Iar pericole pândesc după colț, pentru că o sută sau două sute de mii de oameni în stradă reprezintă subiect pentru cei care se ocupă de psihologia mulțimii.
Este esențial să existe un semnal politic clar de sprijin pentru independența justiției, oamenii așteaptă să se facă dreptate, au nevoie de dreptate socială. Percepția cetățenilor referitoare la „lipsa de tragere la răspundere a celor care comit abuzuri” face rău Chișinăului și discreditează inclusiv imaginea Uniunii Europene.

– Referitor la frauda de la cele trei bănci, reprezentând o parte consistentă din PIB-ul țării, credeți că este vorba de corupție internă sau de o acțiune subversivă?

– Cred că elucidarea cauzelor exacte a ceea ce s-a întâmplat și stabilirea vinovăției în schema de fraudare țin de organele judiciare, care trebuie să acționeze pe baza dovezilor și a probelor. Nu mă pot pronunța cu privire la caracterul subversiv. Bruxelles-ul și cetățenii Republicii Moldova vor o justiție funcțională: cine fură plătește! Nu doar direcția din care a venit fraudarea este importantă, ci și faptul că în această operațiune cetățenii Republicii Moldova sunt cei care suferă cel mai mult. Această operațiune de fraudare a implicat niște evoluții periculoase ale cursului valutar și, implicit, devalorizarea monedei naționale, fapt care a atras probleme sociale. Cel mai bun exemplu este al cetățeanului care avea o brumă de bani economisită și, brusc, peste noapte, a sărăcit. Față de propriii cetățeni, justiția din Republica Moldova are datoria să facă lumină în acest caz și să recupereze prejudiciul. Vă propun să convertim această sumă, celebrul miliard, în școli, spitale, drumuri, câte lucruri se puteau face cu acești bani…
Uniunea Vamală – o fantomă. Uniunea Europeană – prosperitate

– În această pendulare între Est și Vest în care se află Republica Moldova, dumneavoastră personal unde ne vedeți? Mai aproape de Uniunea Europeană sau de cea Vamală?

– Drumul către un viitor sigur, stabil și prosper, este într-o singură direcție, către vest, către Uniunea Europeană. Din 1995, nu mai puțin de 16 state au aderat la UE. Uitați-vă unde sunt acum România, Polonia, Cehia, Ungaria, care e nivelul de dezvoltare, standardul de viață al oamenilor. Bruxelles-ul a sprijinit și sprijină, prin diverse instrumente, alocări de fonduri de sute de milioane de euro reformarea țării pe toate palierele; cetățenii Republicii Moldova susțin, într-o proporție mare, orientarea proeuropeană a țării, precum și adoptarea standardelor vest-europene. Guvernul de la Chișinău are datoria să respecte voința populară și dorința legitimă a cetățenilor săi. Totodată, forțele proeuropene nu trebuie să uite că au o mare responsabilitate: calitatea guvernării lor influențează și percepția populației față de UE. Iar cetățenii nu trebuie să uite un lucru cheie: prieten este cine îți vrea binele și te ajută constant, nu cine te șantajează periodic cu pârghii precum energia și embargourile, nu cine, printr-o propagandă sofisticată, prezintă Europa ca pe ceva odios. Uniunea Vamală este o fantomă, o proiecție artificială, nu este nici măcar un vis sau o alternativă. Trebuie spus că UE, la rândul ei, are datoria să pună clar în fața statelor precum Republica Moldova, care au ales drumul dificil al reformării, o țintă clară, fără echivoc – aderarea la UE într-un orizont de timp, perspectiva europeană clară.

– În calitate de membru în Comisia pentru afaceri externe a PE, luați parte la dezbaterile referitoare la Politica Europeană de Vecinătate. Ce anume se dorește a fi revizuit?

– Am onoarea să ghidez și poziția familiei mele politice, social-democrații europeni, pe tema aceasta. Orice relație stabilă și de durată se bazează pe trei mari considerente: transparența decizională, încredere reciprocă și construcție comună. Or realitățile s-au schimbat în ultimii ani atât în țările PEV, cât și în UE, geopolitica este în mișcare din nou și trebuie să adaptăm Politica de Vecinătate într-o manieră care să răspundă provocărilor actuale, privind totodată spre viitor și neuitând că integrarea, respectiv, felul în care vecinii își văd relația bilaterală cu noi duce la influență în țările cu pricina, este celebrul soft power al Uniunii Europene. Sunt convins că Parlamentul European va reafirma nevoia acordării perspectivei europene pentru statele din est, începând cu Republica Moldova.

– Să înțelegem că domnul comisar Hahn a exprimat intenția reală a Bruxelles-ului atunci când a afirmat că UE nu se va extinde în următorii zece ani?

– Eu sunt un adept al extinderii UE, din motive multiple, de ordin politic, economic. Extinderea UE e un instrument capabil de transformări democratice. Acest lucru s-a văzut. Uitați-vă la DNA-ul din Romania. Este adevărat, însă, că există în continuare o ezitare din partea unor state membre cu privire la extindere. Euro-zona încă este în criză și este mai greu să le explici cetățenilor UE că înaintea rezolvării problemelor cotidiene este important să gândești și strategic la extinderea „Clubului”. Dar acest lucru nu înseamnă că nu vor fi dezvoltări în materie de extindere și cred că, lucru afirmat și în plenul PE în fața Comisarului Hahn, trebuie să avem grijă cum gestionăm relația cu capitalele țărilor aspirante și cum facem un management corect al așteptărilor, astfel încât să fie încurajate reformele, nu privite ca simple condiționalități fără final așteptat. Vă pot spune însă că perspectiva europeană a Chișinăului este realizabilă și realistă, dar Republica Moldova trebuie să înțeleagă că reformele trebuie continuate accelerat. Cuvântul de bază trebuie să fie: progres constant, dovedirea unei linii clare, neșovăielnice față de apro¬pie¬rea de standardele europene, respectul politicienilor față de cetățeni, lupta reală împotriva corupției, reforma clară la capitolul stat de drept.

– Cum evaluați situația actuală din regiune, în contextul crizei din Ucraina? Vă așteptați la o aplanare sau la o escaladare a tensiunilor?

– Escaladarea tensiunilor nu ar aduce niciun avantaj pentru niciuna dintre părțile implicate. Îmi doresc ca ambele părți să aibă înțelepciunea unor soluții adiționale negociate. Legat de relația Bruxelles- Kiev, vă asigur că există comunicare constantă pentru a se găsi cea mai bună soluție pe termen scurt și mediu. Se are în vedere normalizarea situației, aplanarea conflictului pe cale pașnică pentru a proteja cetățenii.

Republica Moldova trebuie să își vadă de mersul propriu, de direcția vestică și să nu se lase influențată de manipularea constantă, extrem de toxică și minuțios elaborată venită din est. Deși nu este stat NATO, Chișinăul are prieteni în state NATO care, deși nu pot activa articolul 5 pentru Republica Moldova, pot pune Rusia într-o defensivă internațională, prin varii pârghii, descurajând-o cu privire la eventuale planuri militare.

– Ce scenarii sunt luate în calcul la Bruxelles cu privire la posibilele acțiuni ale președintelui rus Vladimir Putin? Credeți că e cu putință ca liderul de la Kremlin să încerce realizarea unui coridor terestru spre Odesa?

– În mod evident, în Parlamentul European sunt luate în calcul și discutate multiple scenarii. Totuși nu cred că Putin va merge mai departe, cred că începe să înțeleagă mizele antagonizării profunde a relației cu Europa. Și aici nu mă refer numai la sancțiunile economice, ci și la lipsa climatului de încredere, care face mult rău Rusiei în momentul de față: în doar câteva luni, 15 ani de diplomaţie publică rusă aproape că s-au transformat într-un nor cenuşiu de fum. Într-o confruntare militară sau într-o ocupație teritorială cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional, nu există învingători și învinși. Din păcate, există doar cei care au pierdut mai puțin și cei care au pierdut foarte mult. Acum câţiva ani, Putin cânta Blueberry Hill, acum este văzut ca un țar reinventat, care îşi duce ţara în direcţia greşită.

– Cum vedeți viitorul Transnistriei? ‎

– Îl văd ca pe un viitor negociat cu înţelepciune între Chişinău şi Tiraspol, pe baze concrete, fără nostalgii sau tentaţie de presiuni, bazat pe interese obiective.

– Vă mulțumim.