Următorul pas care trebuie să fie întreprins este alegerea preşedintelui. Pentru a-l face, e nevoie de diplomaţie perspicace, voinţă politică internă şi o guvernare apreciată – caracteristici de care atât prim-ministrul Filat, cât şi întreaga coaliţie au dat dovadă. Sunt convins că Alianţa este capabilă şi doreşte ca în RM să fie stabilitate politică şi un guvern funcţional, ceea ce speră şi cetăţenii moldoveni. Alegerea preşedintelui rămâne ultimul obstacol pentru a pune punct unei runde lungi de alegeri şi instabilitate ce durează de aproape 18 luni. În acest context, noi vom saluta eforturile depuse de toate părţile pentru depăşirea intereselor de partid în numele unui viitor bun al RM. Prin urmare, nici comuniştii nu ar trebui să se îndepărteze de responsabilităţile care le revin. Impasul politic nu mai poate continua: atât coaliţia de guvernare, cât şi opoziţia trebuie să găsească urgent o nouă retorică şi un nou „modus operandi” (mod de abordare) pentru ţară.
Toţi politicienii, din toate partidele, trebuie să dea dovadă de hotărâre şi să se concentreze. Ei trebuie să lase la o parte divergenţele şi să-şi îndrepte atenţia asupra problemelor comune. Până în prezent, noul Guvern şi-a anunţat ambiţiile, integrarea europeană fiind prioritară. Cu toate acestea, angajamentul este doar începutul: testul de turnesol pentru executiv rămâne implementarea adecvată şi rezultatele tangibile. Sunt multe motive de a fi optimişti. Moldova este ţara cu cel mai mare succes din Parteneriatul Estic. Viteza negocierilor a fost extraordinară. De la discuţiile despre modificarea Constituţiei până la parteneriatele mobile şi liberalizarea vizelor dialogul RM-UE a fost unul productiv. Determinarea şi succesul RM ridică întrebări în ceea ce priveşte abordarea mai largă a Parteneriatului Estic. În prezent, abordarea este una regională, când dezvoltarea unei ţări din vecinătatea estică e strâns legată de celelalte ţări. Prin urmare, cât de mult progresează Moldova în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize, de exemplu, depinde şi de progresul altor ţări, în special, Ucraina. Dar nu toate ţările demonstrează rigoarea şi angajamentul RM.
Ar trebui să fim ostaticul eşecului cooperării multilaterale? Probabil, există un avantaj în a răsplăti (sau viceversa) fiecare ţară aparte, în baza meritelor proprii. Moldova este un exemplu al Parteneriatului Estic şi succesul ei întinereşte existenţa acestui parteneriat. Dar ar fi un mare păcat dacă în continuare orice progres al Moldovei ar fi împiedicat anume de acest instrument. Aderarea RM la UE este scopul final, dar trebuie să fim realişti şi răbdători în ceea ce priveşte intervalul de timp necesar. Între timp, trebuie să ţinem cont de faptul că există un proces care e în prim-plan. Apropierea societăţii moldoveneşti de UE va face economia să fie mai inovatoare, politica – mai stabilă şi va aduce mai multe şanse pentru cetăţenii RM. Uniunea Europeană s-a angajat să ajute Moldova, dar o schimbare semnificativă poate veni doar de la moldovenii înşişi”.
Europarlamentarul Graham Watson,
pentru TIMPUL
Referinţe:
Europarlamentarul Graham Watson: Afirmaţiile mele au fost interpretate greşit!
Precizare: Dl Graham Watson vrea să dreagă busuiocul, dar cum?
