Exclusiv: Preoţii despre proiectul Pasat

Vadim Cheibaş, secretar al Mitropoliei Moldovei

Declaraţia Sinodului este foarte clară şi pare alogic ca noi, preoţii, să ne dăm cu părerea vizavi de ea. De când e lumea şi pământul, conform dreptului canonic, fiecare trebuie să se conformeze deciziilor Sinodului, ale cărui şedinţe sunt convocate sub oblăduirea Duhului Sfânt. Dacă eşti cleric, dai un jurământ şi declari ascultare necondiţionată faţă de ierarhia bisericească. Da, uneori unele lucruri sunt de neînţeles, dar ceea ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.

Nicolae Fuştei, doctor în istorie şi teologie

M-am săturat de astea, n-am ce spune. Oricum, nimic nu ajută şi ce folos să mai vorbesc? Când vor veni alegerile, vom vedea poziţia Bisericii care, în mod normal, nu trebuie să susţină niciun partid. Biserica este a tuturor, iar sprijinind un partid, îi neglijează pe adepţii altor formaţiuni. E anormal să împărţim enoriaşii în partide, căci toţi sunt ai lui Dumnezeu. Şi influenţa Moscovei în „proiectul Pasat” dă de bănuit. Nu s-a schimbat nici măcar denumirea obiectului „Bazele Ortodoxiei” – o traducere exactă de la „Osnovî Pravoslavia”, disciplină predată în şcolile ruseşti.

Arhimandritul Siluan, stareţul Mănăstirii Curchi

N-am reuşit să citesc declaraţia Sinodului, dar cred că şi Biserica, şi politica trebuie să slujească poporului. Cu toate acestea, sunt două chestiuni total diferite şi nu se pot încurca. Am predat şi eu religia şi optez pentru introducerea în şcoală a acestui obiect. Dar să fi fost în locul dlui Pasat, nu cred că mi-aş fi pus fotografia pe panouri prin tot oraşul… Mai degrabă aş fi ales imaginea unei mănăstiri.

Preot Vasile Ciobanu, s. Costeşti, r-l Ialoveni

M-am întors din Bucureşti şi am văzut prin Chişinău tot felul de placate. Sunt foarte costisitoare. Cât despre decizia de luni, ea a fost luată de Sinodul arhieresc, care nu înseamnă Plinătatea Bisericii. O problemă atât de importantă trebuie discutată doar la un sinod local, în prezenţa clerului, a mirenilor şi a monahilor, căci recenta adunare din faţa Catedralei a decis să susţină referendumul, dar nu partidul. Eu nu aplaud şi nici nu detest partidul lui Pasat. Stau şi mă uit dintr-o parte, ca să văd ce se va întâmpla. Dacă intenţia va fi sinceră, acest partid va izbândi, dar dacă va cocheta cu Biserica, aşa cum au făcut alte partide, se va spulbera cum s-au spulberat şi acelea. Mă întreb, totuşi: de ce politicienii care au acum putere de decizie nu au avut iniţiativa de a transmite cuvântul lui Dumnezeu copiilor? E adevărat, dl Filat sprijină ideea, dar ministrul Educaţiei este predispus cu totul altfel. Nu mai înţelegem nimic. Oricum, Biserica a supravieţuit tuturor imperiilor, regimurilor, parlamentelor şi va supravieţui mai departe.

Preot Teodor Bortă, Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului”

Politicienii noştri, de-ar vrea să-l neutralizeze pe Pasat, ar putea pur şi simplu să introducă religia în învăţământ. Biserica Ortodoxă se află într-un mare pericol, despre care toţi evită să vorbească. Ni se spune că avem dreptul să umblăm prin şcoli, dar acolo alte confesiuni cumpără directorii şi îi fugăresc pe preoţi. Iată de ce am ajuns la situaţia respectivă. Astăzi, sub marca drepturilor omului, cineva ne gâtuie, iar altor confesiuni le oferă toate drepturile. Am participat la o emisiune cu episcopul baptiştilor, dl Gileţchi, care zicea să nu ne implicăm în politică. Bine, dar de ce el, episcop de rangul ÎPS Vladimir, este deputat şi i se permite totul, iar noi suntem constrânşi în drepturi? De acord, preoţii în politică nu trebuie să se bage, însă scopul nostru este de a introduce ortodoxia în şcoală şi îi vom susţine pe toţi cei care sunt de aceeaşi părere. E altă problemă că se bagă politica în situaţia asta, dar pe mine nu politica mă interesează, ci educaţia copiilor, inclusiv ai mei.

Arhimandritul Damian, ex-directorul Seminarului teologic „PS Dorimedont” din Edineţ

Biserica trebuie să fie neutră, să nu susţină partide şi tot timpul să se roage pentru conducerea ţării, pentru toată oastea şi poporul. Încă de când s-a anunţat adunarea din centrul Chişinăului, am spus că e vorba de implicare politică. Apoi, când Mitropolitul a venit la Edineţ, l-am întrebat de ce anume Pasat se ocupă cu aceasta. El a spus că dl Pasat a venit cu iniţiativa şi chiar l-a lăudat. I-am amintit atunci că PS Dorimedont, fiind în viaţă, a luptat ani în şir pentru introducerea religiei în şcoli, a editat şi cărţi în acest sens, dar Mitropolitul nu-l auzea, nici nu-l vedea. Iar acum, a apărut un politician cu aceeaşi idee şi e ridicat în slăvi… Să nu uităm că Biserica are şi de pierdut din aceasta, deoarece nu suntem pregătiţi. Eu am lucrat zece ani la seminar, ştiu că lipsesc cadre şi există riscul de a ne pomeni cu învăţători nepotriviţi. Nu e corect nici ca religia să fie predată în mod obligatoriu, fiindcă oamenii nu se împing cu forţa la Hristos. Dar cel mai grav este că, odată ce iniţiativa lui Pasat va eşua din cauza tentei politice, vom pierde pentru totdeauna această speranţă. Despre religie în şcoli se va uita, ca despre un proiect ratat.

Monahia Heruvima, stareţă a Mănăstirii „Sf. Vasile cel Mare” din Cuizăuca

N-ar fi bine să ne băgăm în politică, aceasta trezeşte sminteală şi dezbinare printre enoriaşi, dar noi suntem prea mici, ca să ripostăm şi, dacă aşa au hotărât cei mai mari ierarhi ai noştri, ce să zicem?

Zosima Toia, protopop de Chişinău

Eu citesc presa şi, văzând cu câtă înverşunare se duce lupta împotriva Bisericii, de multe ori mă întreb de ce noi tăcem. Când a fost adunarea din faţa Catedralei, presa nu a elucidat aproape deloc evenimentul, dar când homosexualii vroiau să facă miting, două săptămâni la rând se vorbea despre ei. Fără vorbă, Biserica a fost folosită în scop politic întotdeauna, dar atunci când e folosită, poate obţine şi ea ceva. În privinţa panourilor cu Vladâca, am rămas frapat. Părerea mea este că nu-i normal ca Biserica să susţină un partid, fiindcă astfel ne împărţim credincioşii.

PS Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti

Decizia Sinodului este un răspuns la refuzul guvernării de a introduce în curricula şcolară, în mod obligatoriu, „Bazele Ortodoxiei”. Ulterior, vom veni cu unele cerinţe în faţa viitorului partid, iar măsura contribuţiei noastre la susţinerea acestuia depinde de rezultatele discuţiilor. Cunoscându-l pe Pasat de mai mulţi ani, i-am spus din start că va avea susţinerea noastră, atâta timp cât nu va aluneca în politică. Şi el m-a asigurat că nu va face acest lucru. Acum, el spune că faptul că guvernarea îi pune beţe în roate îl face să-şi schimbe poziţia. L-am crezut şi încă îl cred. Până acum a fost corect. Dacă ne va juca festa, ne vom întoarce cu spatele la el. Declaraţia Sinodului este, deci, preventivă şi poate suporta modificări – am avut o discuţie foarte drastică la Sinod. Şi panourile m-au surprins – când am văzut unul la Bălţi, am rămas indignat. Adică eu, arhiereul Bălţului, nici n-am fost întrebat dacă permit acest lucru. Pe urmă mi-am spus: „Dle episcop, linişteşte-te, acesta e un atribut politic şi nicidecum bisericesc”. M-am liniştit, m-am smerit, că n-am nicio ieşire.

Egumenul Hariton, fratele regretatului Episcop Dorimedont, vieţuitor la Mănăstirea „Sf. Serghie” din Moscova

Evident, e vorba despre o implicare politică clară din partea Bisericii, care trebuie să se ferească de asemenea ispite. Mă mir că toţi episcopii moldoveni şi-au dat consimţământul. Am fost zilele astea la Chişinău şi am văzut placatele cu Mitropolitul şi dl Pasat. E mare ruşine!