EXPEDIȚIILE MEMORIEI

În mare parte incapacitatea statului de a genera un activism civic al cetăţenilor săi şi de a constitui un nucleu social bazat pe loialitate şi încredere pentru viitorul R. Moldova este determinată de absenţa unor repere de identitate clară, de lipsa unei coeziuni realizate în jurul unei memorii istorice şi colective unice, care ar genera un nivel sporit de adeziune a cetăţenilor la procesul de democratizare, modernizare şi europenizare.

Deosebit de gravă este această problemă în cazul noii generaţii de moldoveni, care au crescut în condiţiile independenţei, marcată de caracterul divizat şi confruntaţionist al societăţii moldoveneşti, unde memoria istorică a fost atrasă în rivalităţile politice şi expusă unor interpretări conflictuale menite a diviza profund fundamentele sociale şi politice ale R. Moldova. Tinerii sunt expuşi într-o măsură mai sporită la efectele nocive ale acestei divizări, datorată şi absenţei unei capacităţi de discernământ, iar manipularea istoriei în scopuri politice şi geopolitice atrage această categorie socială în rivalităţile politice existente şi nu oferă acestora repere de raportare clare la trecutul istoric, nu dezvoltă capacitatea de coeziune şi solidaritate socială în jurul unor momente din istoria noastră.

În vederea realizării unui activism civic printre tinerii din R. Moldova şi generarea unui consens social în societate am considerat oportun în calitate de ministru al Tineretului şi Sportului iniţierea unui program social pentru tineret – Expediţiile Memoriei – care ar avea drept scop atragerea sa într-un proces de cunoaştere aplicativă a istoriei noastre, prin implicare nemijlocită a tinerilor în descoperirea acelor repere ale identităţii care ne-a modelat în timp. Unul din elementele cele mai importante ale cunoaşterii istorice este memoria deportărilor din anii 1941 şi 1949, în timpul cărora mii de moldoveni, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei şi alte naţionalităţi ale Basarabiei istorice au fost deplasaţi de către regimul totalitar sovietic spre regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice.

Memoria acestor deportări şi consecinţele de durată asupra modelării societăţii moldoveneşti nu au fost pe deplin studiate şi încă urmează a-şi găsi locul în procesul de consolidare a societăţii moldoveneşti. În absenţa unei astfel de recuperări, cu greu vom reuşi realizarea unui consens şi a unei coeziuni în Republica Moldova. Prin urmare, iniţierea unui program naţional pentru tineret are ca scop prioritar angrenarea unor segmente largi ale tineretului din R. Moldova în identificarea, descoperirea şi reabilitarea memoriei istorice legate de deportările staliniste, dar şi de totalitatea memoriei legate de trecutul totalitar sovietic.

Programul are menirea organizării unor expediţii ale tinerilor pe timp de vară, care să se deplaseze organizat pe locurile deportărilor sovietice ale concetăţenilor noştri, care ar oferi posibilitatea implicării tinerei generaţii în cunoaşterea istoriei noastre, în recuperarea mormintelor acelor deportaţi, a localităţilor unde au fost deplasaţi, a identificării moldovenilor rămaşi acolo, pentru redarea unei dimensiuni de conştientizare a trecutului nostru istoric prin prisma unor experienţe personale.

Într-o etapă iniţială aceste expediţii vor implica încadrarea tinerilor de la facultăţile de istorie, pentru care aceste experienţe să devină parte integrantă a practicii de specialitate, pentru ca ulterior acest proces să devină unul extins la nivelul întregii societăţi moldoveneşti şi a tinerilor care ar dori să se implice în realizarea pe timp de vară a mai multor expediţii menite să educe politic, social, profesional şi istoric mii de tineri din Republica Moldova.

Impactul social şi educaţional al acestui proiect este extrem de complex şi poate avea efecte imediate şi de lungă durată asupra educării civice a tinerilor din Republica Moldova, de angrenare a acestora în opera de recuperare a trecutului nostru istoric, a identificării unor puncte de reper comune între naţionalităţile conlocuitoare, marcate de efectele nocive ale perioadei sovietice, care ar putea oferi acestora un nivel sporit de coeziune, o posibilitate sporită de comunicare şi de angrenare într-un dialog social menit să ne consolideze la nivel de comunitate şi să organizeze tineretul la nivel civic.

Din mai multe puncte de vedere am considerat oportun realizarea primelor expediţii în Kazahstan, acolo unde există mai multe comunităţi ale moldovenilor, studierea cărora poate constitui ulterior un bun prilej pentru redimensionarea acestor expediţii spre Siberia şi regiunile îndepărtate ale Federaţiei Ruse. Atunci când cititorii TIMPULUI vor lectura aceste rânduri, zece membri ai primei expediţii, tineri istorici selectaţi de la trei instituţii superioare din R. Moldova (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică „I. Creangă” şi Universitatea Liberă Internaţională din Moldova), vor fi deja în drum spre Kazahstan, mai exact spre regiunea Karaganda, acolo unde s-a realizat cea mai mare dislocare de deportaţi moldoveni.

Alegerea regiunii ca prioritate a primei expediţii, care se va repeta în vara anului următor, porneşte de la realităţile istorice ale deportărilor, marcate de numărul impresionant de moldoveni dislocaţi aici, cât şi de la faptul că primul val al acestora a fost direcţionat spre stepa kazahă. La 29 septembrie 1941, şeful secţiei aşezări speciale GULAG NKVD Konradov a prezentat lui L. Beria un document despre numărul celor deportaţi din Lituania, Letonia, Estonia, RSS Moldovenească, Ucraina şi Belarus. În total, un număr de 85 716 oameni. Conform documentului, deportaţii din RSSM au fost repartizaţii în felul următor: Kazahstan – 9954; Komi ASSR – 352; Regiunea Krasnoiarsk – 470; Regiunea Omsk – 6085; Regiunea Novosibirsk – 5787.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial şi după terminarea acestuia în Kazahstan au funcţionat 14 lagăre NKVD-MVD din URSS. Pe teritoriul Kazahstanului Central în regiunea Karaganda, unde planificăm prima vizită de documentare şi cercetare, au fost formate patru lagăre: Spask nr. 99 (1941-1950), Balhaş nr. 37 (1945-1948), Djekazgan nr.502 (martie-octombrie 1945) şi nr.39 (1945-1948). Cel mai mare lagăr din Kazahstan a fost cel de la Spask, prin care au trecut 66 160 (după unele date 66 746) de persoane, reprezentanţi a circa 40 de naţionalităţi printre care 29 777 germani, 22 225 japonezi, 6740 de români, în mare parte basarabeni, 1633 austrieci etc.

Prin prisma celor expuse mai sus ne propunem realizarea unei hărţi ale locaţiilor deportărilor, pregătirea logistică a expediţiilor prin realizarea unei conlucrări interne între diferitele instituţii din R. Moldova responsabile de acest program, cât şi realizarea unei colaborări cu instituţiile abilitate din Kazahstan. Dincolo de aceste aspecte cognitive, programul Expediţiile Memoriei ar pune în dialog comunităţile moldovenilor, reproduse în timp pe teritoriile deportărilor, cu tinerii din R. Moldova, ar genera reţele de socializare, comunicare şi acţiune comună a moldovenilor din diferite colţuri ale lumii.

Am decis realizarea şi implementarea acestui program unic pentru istoria noastră independentă prin intermediul Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), care va coordona pe viitor expediţiile memoriei. ANTIM este una dintre puţinele organizaţii de tineret din R. Moldova care-şi pune ca scop promovarea valorilor naţionale prin intermediul istoriei. De când activează, organizaţia a reuşit să se afirme prin multitudinea proiectelor realizate care au acoperit mai multe domenii de la cercetare istorică, la activităţi ştiinţifice şi practice, răspunzând, în primul rând, unei necesităţi sociale, prin promovarea colaborării tinerilor pe plan naţional şi internaţional în vederea stimulării activităţilor de cercetare şi de protecţie a patrimoniului naţional.

Cu această ocazie, facem un apel către toţi cetăţenii din R. Moldova, în special către cei tineri, către descendenţii celor deportaţi şi către toţi cei interesaţi în recuperarea trecutului nostru istoric legat de memoria deportărilor staliniste şi a istoriei sovietice, să vină în susţinerea acestei iniţiative şi să se alăture programului Expediţiile Memoriei.