Tot mai multe state cred în asta și investesc milioane de euro în dotarea școlilor cu tehnologii inteligente.
Spre exemplu, olandezii au creat deja o serie de şcoli cu sistem complet nou ca structură şi abordare, în care fiecare elev va avea un iPad, iar profesorii vor folosi iPad-urile proiectând conţinutul ecranului pe table virtuale. Şcolile nu vor avea program strict, iar educaţia va fi bazată pe responsabilitatea studentului. În noile şcoli nu vor exista planuri de lecţie, stilouri, programe, profesori la catedră, şedinţe cu părinţii, note, zile fixe de cursuri sau vacanţe. Elevii vor putea studia lucrurile care îi interesează în mod deosebit, într-un ritm propriu. Dar şcolile vor avea şi activităţi care nu implică tabletele electronice, precum pictură, desen sau sport. Iniţial, aproximativ o mie de elevi cu vârsta cuprinsă între 4 şi 12 ani vor putea fi şcolarizaţi în aceste școli.
15 școli din Moldova dotate cu iPad-uri
O asemenea inițiativă a fost susținută și de autoritățile locale din Los Angeles, unde s-a decis introducerea obligatorie a calculatoarelor-tabletă în sistemul de învățământ al orașului. Și guvernul turc a inițiat o licitaţie internaţională pentru achiziționarea a 15 milioane de tablete electronice, destinate revoluţionării educaţiei naţionale.
Și autoritățile din Moldova calcă pe urmele acestor țări. În primăvară și Guvernul R. Moldova a anunțat lansarea unui proiect-pilot care vizează dotarea a 15 școli cu tablete electronice și calculatoare care vor putea fi folosite atât de profesori, cât și de elevi. Primii beneficiari ar urma să fie elevii claselor a V-a și a X-a. Până pe 15 septembrie, administrațiile școlilor care au dorit să participe la proiect și-au depus dosarele, iar o comisie urmează să stabilească care dintre acestea vor implementa proiectul-pilot.
Dacă tot discutăm de ani buni despre reformarea sistemului de învățământ, e momentul oportun să și facem ceva care ar revoluționa sistemul de învățământ, dar și modul de abordare a tot ce înseamnă educație. În contextul în care Moldova continuă să se numere printre cele mai sărace state din Europa, această inițiativă pare una SF. Și totuși, dacă luăm în considerare că în ultimii ani bugetul educațional a depășit cifra de 7 miliarde de lei, zeci de școli au fost închise, iar sistemul de finanțare a școlilor – modificat, tocmai pentru a face economii, atunci putem spune că ar exista resurse și pentru dotarea școlilor cu tehnologii IT, astfel, contribuind nemijlocit la îmbunătățirea calității studiilor obținute de tânăra generație. Iar dacă mai calculăm costurile pe care le suportă părinții pentru procurarea caietelor, cărților, culegerilor, instrumentelor necesare pentru studiu și a ghiozdanelor, în 12 ani de școală, suma este destul de impunătoare. Aceștia iar sunt bani ce ar putea fi cu succes utilizați pentru îmbunătățirea calității studiilor.
Deși costisitoare, iPad-urile ne pot scăpa de probleme
iPad-urile ar elimina și o mulțime de probleme cu care se confruntă elevii, școlile și întreg sistemul educațional din Moldova. Spre exemplu, nu ar mai fi o problemă faptul că elevii trebuie să învețe din mai multe cărți, să se documenteze din mai multe surse, pentru că toate acestea s-ar afla… la numai un click depărtare. Copiii n-ar mai trebui să care rucsacul care cântărește câteva kilograme bune, ci numai un iPad de câteva sute de grame.
Știind în ce stare sunt bibliotecile școlare, cărțile electronice ar fi un adevărat colac de salvare, pentru că nu e nevoie decât de o singură operațiune – copy/past, pentru a multiplica o carte. Elevii ar putea citi toate operele introduse în curriculum, iar argumentul „n-am găsit cartea la bibliotecă” n-ar mai fi unul relevant. Nu ar mai fi necesară reeditarea manualelor în care s-au admis anumite greșeli ori nu mai sunt racordate la necesitățile elevilor, ci ar fi suficientă redactarea acestora în format electronic și distribuirea rapidă a lor. Astfel fiind excluse impedimentele de ordin birocratic pentru editarea manualelor. De asemenea, am putea evita pierderile bugetare în cazul tipăriri unor manuale inutile, cum a fost editarea manualelor de istorie integrată, niște cărți care au rămas să putrezească prin depozite, pentru care statul a cheltuit câteva milioane de lei.
Pentru anul de învăţământ 2012-2013, s-au editat şi reeditat 50 de titluri de manuale, cu un tiraj de circa 2 milioane de exemplare, în valoare de peste 41 mln. de lei. De ce să nu fie utilizate cel puțin o parte din acești bani și pentru producerea unor cărți digitale?
Se pare că pe măsură ce conexiunile la internet, computerele, tabletele electronice şi smartphone-urile devin tot mai răspândite, educaţia de cea mai înaltă calitate nu va mai depinde de localizarea geografică şi de disponibilitatea resurselor materiale consistente sau a îndatorării pentru studii.
Prin urmare, viitorul le va aparţine celor ce vor descoperi şi exploata noile oportunităţi tehnologice.
