Pe 6 iunie, în satul Cocieri a avut loc protestul „Avem drepturi, dar nu avem pământuri”. Mecanizatorii, șoferii și liderii de întreprinderi agricole din raionul Dubăsari au cerut ca drepturile lor să fie apărate de Chișinău. Dacă nu vor fi protejați, oamenii se tem că, într-o bună zi, pe primăria satului va flutura drapelul republicii separatiste nistrene…

Sunt două căi de a ajunge în satul Cocieri. Prima cale este să treci Nistrul pe podul de la Vadul lui Vodă, după care urmează postul de control al R. Moldova, apoi vama transnistreană, iar la ieșirea din Dubăsari trebuie să mai treci un post al pacificatorilor ruși. După toate astea, ajungi, în sfârșit, la Cocieri. În cazul în care călătorești cu mâinile în buzunare, nu e nicio problemă, însă în cazul în care ai cumpărat o simplă piesă de schimb sau o remorcă de nisip, atunci, ca să nu plătești impozit vameșilor transnistreni, singura cale de a ajunge în sat este podul plutitor de la Molovata. Bacul circulă de două ori pe zi spre malul stâng al Nistrului – la 8.00 și 10.00. Aceste două ore dictează ritmul vieții moldovenilor din Molovata Nouă și Cocieri. Pentru agenții economici din cele două sate bacul este singurul mijloc de legătură cu restul țării. În cazul în care bate un vânt puternic sau îngheață Nistrul iarna, ei rămân blocați pe un colț de țară, înconjurați de ape și o republică nerecunoscută. Acum situația este și mai gravă. Fermierii din cele două sate nu pot să-și lucreze pământurile, pentru că au fost preluate cu forța de autoritățile transnistrene din raionul Dubăsari și date în arendă altor agenți economici.

Fără lucru, fără leafă, fără roadă

Sâmbăta trecută, fermierii nemulțumiți și-au adus tehnica agricolă în centrul satului Cocieri. Combinele și tractoarele au fost aliniate în fața Casei de Cultură, în același loc unde, în 2008, fostul președinte Vladimir Voronin a donat o parte din ele prin programul moldo-japonez 2KR. Acum Voronin va trebui să le ia înapoi, glumesc amar agricultorii, pentru că nu prea au ce face cu ele. Pe parbrizul tractoarelor se vedeau panouri cu slogane „Vrem să nu se repete anul 92”, „Vrem credite”, „Vrem un trai mai bun”, „Vrem acces la pământurile noastre” etc. De doi ani deja fermierii nu pot să iasă în câmp, primesc bani cu țârâita și o duc de azi pe mâine. „Pământurile ne-au luat, de lucru nu avem, leafă tot, trebuie să ies la pensie, dar ce pensie am să primesc eu? Suntem lepădați, nimeni nu-și bate capul de noi”, spune Gheorghe Leonid, un șofer de 60 de ani, angajat la SRL „Victoria-Cocieri”.

Problema terenurilor agricole din raionul Dubăsari nu este nouă. Încă din 1998, țăranii și agenții economici nu au acces la cotele lor. E vorba de circa nouă mii de hectare aflate dincolo de traseul M4 Tiraspol-Râbnița. Miliția și vameșii transnistreni le interziceau periodic să strângă roada sau să efectueze lucrări agricole, apoi le dădeau pace. În 2013, însă, transnistrenii i-au alungat din nou pe fermieri. Șefii întreprinderilor agricole nu știu ce să facă. „Am început să activez în agricultură acum trei ani. Atunci nu era nicio primejdie. Am luat un credit de 500 mii de lei, am cumpărat o combină, semănătoare, tractor. Am încheiat contracte cu peste 300 de cotași. Nu putem să activăm, nu pot să achit leafa la lucrători. Vrem să știm ce facem mai departe, ori statul ne dă niște subvenții și ne apără drepturile, ori vindem tehnica, achităm creditele și ridicăm mâinile în sus”, spune Oleg Gazu, din Molovata Nouă, care începe să regrete că și-a lansat o afacere în agricultură. „Am cotași cărora trebuie să le dau ceva din roadă, dar nu am ce să le dau, așa că suntem indignați că Moldova nu hotărăște nicio întrebare”, adaugă Andrei Agatiev, un fermier din Cocieri. După părerea lui, Tiraspolul pune astfel presiune pe conducerea de la Chișinău ca să primească anumite facilități.

„Suntem într-o capcană”

Odată ce au luat pământurile de la oameni, autoritățile raionale ale republicii separatiste din Dubăsari le-au dat în arendă la alți agenți economici din regiunea transnistreană. O parte din ei sunt înregistrați la Camera de Comerț din Chișinău ceea ce le permite să-și exporte nestingherit producția prin portul de la Giurgiulești. Acesta este un alt motiv de indignare al fermierilor din Cocieri și Molovata Nouă, care cred că sunt discriminați și trădați. „Am fost de acord să plătim impozitul funciar, dar transnistrenii vor să ne dea pământurile în arendă. Dar noi avem certificate de proprietate, și apoi, dacă le arendăm de la transnistreni putem să ne alegem cu dosar penal în R. Moldova. Suntem într-o capcană”, explică președintele Asociației Producătorilor Agricoli Nistru-Cocieri, Petru Nirca. Fermierii din raionul Dubăsari au adoptat o rezoluție prin care au solicitat autorităților constituționale îndeplinirea, în termen de 30 de zile, a următoarelor cerințe: accesul nestingherit la terenurile agricole aflate după traseul Râbnița-Tiraspol proprietarilor de terenuri; achitarea integrală a tuturor cheltuielilor suportate de agenții economici în urma procesului de prelucrare a terenurilor și însămânțare a acestora în perioada 2013- 2014; elaborarea unei strategii de dezvoltare social-economică în localitățile raionului Dubăsari, în special celor din stânga Nistrului; eliberarea de TVA și de impozitul pe venit pentru fermierii din stânga Nistrului, numirea unor persoane din cadrul Guvernului care vor monitoriza situația din regiune, având un dialog direct cu populația, precum și audiență de urgență a reprezentanților agenților economici cu prim-ministrul R. Moldova, Chiril Gaburici.

Apropo
Agenția de propagandă rusească Sputnik Moldova a încercat să încadreze protestul de la Cocieri, încercând într-un context complet diferit, făcând aluzie la faptul că principala problemă a agricultorilor din R. Moldova sunt exporturile limitate în Uniunea Europeană și absența lor pe piața euroasiatică. Jurnaliștii ruși nu au spus nici un cuvânt despre regiunea transnistreană.

(Vom reveni cu reacția autorităților de la Chișinău)