O primă interpretare greşită a fost lansată pe Internet sub sloganul „lovitură de stat în Găgăuzia”. Un titlu greşit: Găgăuzia nu e stat ca să se poată petrece acolo o „lovitură de stat”. Apoi s-au găsit destui care să asemene evenimentele de la Comrat cu cele petrecute în Ucraina – altă greşeală majoră. La Comrat s-au încăierat găgăuzi cu găgăuzi, nu a venit nimeni din afară să provoace o mişcare separatistă după modelul celei existente azi în Ucraina.
În regiunea autonomă găgăuză există o dezbatere destul de dură dacă s-a ajuns la bătaie între oficiali, o dezbatere ale cărei detalii nu au ajuns în spaţiul public, dar care pot fi ghicite într-o oarecare măsură. În primul rând, este vorba de împărţirea resurselor locale profitabile. Într-o zonă marcată de sărăcie precum Găgăuzia nu există foarte multe nişe economice generatoare de bani, iar aceste puţine izvoare de bunăstare sunt de multă vreme împărţite şi controlate strict. Din când în când başcanul Formuzal mai vorbeşte în rarele sale interviuri despre problemele economice ale regiunii pe care o conduce, însă preferă să dea vina pe lipsa de ajutoare de la Chişinău. Păstrează tăcerea asupra mecanismelor economice interne ale Găgăuziei, unde nu este foarte limpede cine are pâinea şi cuţitul. Probabil că o parte din liderii găgăuzi şi-ar dori o reîmpărţire a acestor resurse.
Nu în ultimul rând vine chestiunea apropierii de Uniunea Europeană. Deşi foarte multă lume umblă în analizele legate de UE şi Găgăuzia în zone stratosferice, vorbind despre geopolitică, eurasianism şi atlantism, Federaţia Rusă şi NATO – eu unul bănuiesc că problemele reale sunt mai aproape de nivelul solului, mai pământene. Liderii lumii afacerilor din Găgăuzia, aşa cum este ea, ar cam vrea să ştie precis ce modificări apar odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, mai ales în ceea ce priveşte exporturile. Se pare că în reţelele comerciale care asigură legătura între Găgăuzia şi piaţa rusă başcanii de la Comrat au un cuvânt de spus – în vreme ce reorientarea către piaţa occidentală constituie un prilej ca unii să se ridice şi alţii să cadă. Doar că astfel de probleme nu se rezolvă cu lovituri de pumn sau de picior. Negocierile sunt mult mai indicate şi pot fi mult mai folositoare.
Una peste alta se pare că şi găgăuzii încep să fie de acord cu apropierea de UE, mai ales dacă vor fi limpezite unele nelămuriri. Doar că ar cam trebui abandonată atitudinea veşnic bănuitoare faţă de găgăuzi, suspiciunea că ar putea să facă „una nefăcută”. Veşnica bănuială nu face decât să cimenteze încordarea care foloseşte scenariilor separatiste. Nu trebuie să se bucure nimeni că deputaţii găgăuzi s-au încăierat şi şi-au umflat ochii, mai degrabă trebuie create condiţii pentru ca astfel de scene să nu se mai repete.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
