(Financial Times) Război într-un pahar de vin: Rusia taxează aspru apropierea moldovenilor de UE

Cea mai recentă măsură împotriva producătorilor de vin din Republica Moldova a fost luată în septembrie, când ruşii au interzis importurile pe motiv că ar fi fost contaminate chimic. Autorităţile de la Chişinău şi producătorii de vin susţin că embargoul este de natură politică.

Măsură luată de Guvernul de la Moscova a trezit amintirile embargoului impus de ruşi în 2006, care a falimentat la momentul respectiv peste 100 de producători de vin şi a redus vânzările cu circa 200 de milioane de dolari. “Singură soluţie o reprezintă diversificarea, crearea unui produs de calitate care să fie căutat în afară Rusiei”, crede Artur Marin, director comercial al Bostavan, unul dintre principalii producători de vin din Republica Moldova.

Potrivit lui Iurie Leancă, Primul Ministru al Republicii Moldova, 29% din exporturile de vin sunt susţinute de Rusia, spre comparaţie cu 60% în 2006. Alte industrii noi s-au dezvoltat în ultimii ani, germanii şi austriecii alegând Republica Moldova pentru a produce cabluri şi component auto pentru fabricile din Uniunea Europeană. În plus, unii fermieri moldoveni au început să crească melci pentru a satisface cererea din partea restaurantelor franceze.

Ieşirea de sub influenţă Rusiei este vizibilă la nivelul întregii economii. Astfel, în 2001 Republica Moldova livra în proporţie de 60% în ţările fost comuniste. În prezent, 48% din exporturi merg către Uniunea Europeană, iar relaţiile comerciale cu România le depăşesc pe cele cu Rusia.

De asemenea, începând cu luna această producătorii de vin din Republica Moldova vor beneficia de liberalizarea exporturilor de vin. În prezent, vinurile moldoveneşti sunt recunoscute în ţări precum Polonia, Cehia şi statele Baltice. Cu toate acestea, Uniunea Europeană reprezintă doar 15% din exporturile de vin ale Republicii Moldova.

În România, printre cei mai importanţi jucători din piaţă vinului, estimată la 400 mil. euro, se numără Murfatlar, Cotnari, Jidvei şi Cramele Recâş.
România se menţine în topul celor mai mari zece consumatori de vin la nivel mondial, cu un consum de 22-24 litri per capita, care se află însă la jumătate faţă de statele dezvoltate, cu o medie de 50 de litri pe cap de locuitor.

Patrimoniul viticol reprezintă 2,4% din suprafaţă arabilă a României, ceea ce ne plasează pe locul şase în Europa după suprafaţă viticolă şi pe locul şapte la producţia de struguri şi vin. Producţia de vin a fost anul trecut de 3,31 mil. hectolitri. 2009 a fost anul de vârf, cu o producţie de 5,36 mil. hectolitri.

sursa: wall-street.ro