(FOTO) In dialog cu cititorii nostri: Vitalie Marinuta, ministrul Apararii

Intrebare: Care sunt cheltuielile pentru intretinerea unui militar? Cat de necesar este serviciul militar obligatoriu? Ce perspectiva exista pentru trecerea la o armata profesionista? (Nina Sula)

Raspuns: Cheltuielile pentru intretinerea unui militar in termen sunt cu mult mai mici decat cele pentru un militar angajat cu contract. Suma medie se ridica la 12 mii de lei anual, in functie de unitate. Referitor la serviciul militar obligatoriu, eu consider ca actualmente acesta este de o necesitate stringenta pentru RM, deoarece Armata Nationala (AN) indeplineste nu numai rolul de aparator al tarii, ci si pe cel de educator, astfel ca tinerii incorporati trec si o scoala de barbatie, o scoala de calire psihologica. Armata le deschide perspective pentru viitor: dupa demobilizare, ei au posibilitatea sa se incadreze in alte structuri, prin contract, precum sunt MAI, companiile de protectie etc.
In general, cred ca ar fi bine sa avem o armata profesionista, dar situatia economica inca nu permite realizarea unui astfel de deziderat. Desi, daca vom calcula numarul tuturor celor antrenati in armata noastra, putem spune ca aproape jumatate din contingentul AN este format din cei care si-au facut din militarie o profesie, adica sunt angajati prin contract si reprezinta partea pe care dvs. o numiti armata profesionista. Militari prin contract sunt si soldati, si sergenti, si subofiteri, si ofiteri.

I.: Cand veti opta pentru anularea obligativitatii serviciului militar? Ajunge sa ne luati un an din viata pentru aceasta slujba antiumana, care, dupa parerea mea, este un tip de sclavagism modern. Mai ales ca suntem un stat neutru. Armata nu mai e o „scoala a barbatiei”, ci mai degraba „o scoala a sclaviei si umilintei”. (Anatolie Juraveli)

R.: Nu sunt de acord cu o astfel de afirmatie. Este o opinie totalmente eronata. AN e o structura care activeaza in conformitate cu legea, cu regulamentele militare si noi educam adevarati barbati ai natiunii. Legea va ofera, dle Juraveli, alternative, fiindca noi nu incorporam absolut toti tinerii. Din cate cunoasteti, exista inlesniri si scutiri de la serviciul militar pentru tinerii care isi fac studiile in institutiile de invatamant superior, pentru cei care – din motive de optiune personala sau de confesiune religioasa – nu doresc sa-si satisfaca serviciul militar exista serviciul de alternativa. De asemenea, noi nu incorporam tinerii care au antecedente penale, tinerii cu maladii cronice si orfanii. Avem o baza legislativa care ofera fiecaruia posibilitatea de alegere: sa accepte sa faca serviciul militar sau nu.
Desigur, AN este o parte a societatii si in ea se reflecta si anumite flagele sociale. Da, se mai atesta uneori incalcari de disciplina, pe care nu le ascundem, ci aplicam pedepse severe. Dar, in ansamblu, organismul nostru militar este unul sanatos si educa barbati adevarati.

I.: Sotul s-a aflat in serviciu militar timp de 20 de ani. De noua ani suntem la pensie, dar pana acum nu am fost asigurati cu spatiu locativ personal. Avem spatiu locativ de serviciu si vreau sa stiu la ce putem spera si pe cand sa speram la ceva propriu? (Angela Mocreac)

R.: Pentru asigurarea cu spatiu locativ nu au fost alocati, deocamdata, bani din bugetul de stat, aceasta obligatie fiind realizata din contul fondului locativ care a fost mostenit de armata nationala din perioada sovietica si datorita vanzarilor de teren neutilizat din patrimoniul AN. Pe viitor, ministerul va derula programe pentru constructia spatiului locativ de serviciu. Atunci cand situatia economica va permite, vom procura sau vom construi spatiul locativ pentru ca militarii sa fie asigurati asa cum se cuvine.

I.: Cum priviti colaborarea RM cu NATO? Ce planuri aveti pentru aviatia militara? Vom ramane la AN-2 sau vom incerca sa procuram si alta tehnica (Dorin Plugaru)

R.: Neutralitatea RM este consfintita in Constitutie si actualmente nu se pune in discutie. Dar neutralitatea nu inseamna numai neparticipare in cadrul blocurilor militare. Ea inseamna si capacitatea tarii de a se apara si de una singura, ceea ce implica pregatirea AN, a trupelor de securitate care fac parte din fortele armate pentru a da riposta in caz de necesitate. Pornind de la realitatea ca azi NATO este unica structura politico-militara care se conduce in activitatea sa de principii democratice si care s-a dovedit sa fie un furnizor stabil de securitate in spatiul in care se afla si RM, noi cooperam cu Alianta prin prisma a mai multor mecanisme. Unul dintre acestea este programul Parteneriatul Pentru Pace (PPP), in cadrul caruia colaboram privind pregatirea efectivului pentru a face fata provocarilor contemporane. Aceasta colaborare cu NATO aduce beneficii si societatii moldovenesti. Astfel, datorita implementarii unor proiecte comune cu Alianta, au fost nimicite 2000 de tone de pesticide solide care au comportat un pericol pentru ecologia RM si 360 de tone de melanj, combustibil pentru rachete care, de asemenea, este toxic. Proiectul in cauza a costat un milion de dolari. Consider ca aceasta cooperare trebuie dezvoltata prin prisma PPP si a Planului Individual de Parteneriat RM-NATO.
In ceea ce priveste avioanele, din pacate, azi depindem de resursele bugetare si, avand atatea probleme economice si sociale, nu putem vorbi despre procurarea tehnicii militare. Avioanele sunt foarte costisitoare. La momentul de fata, noi ne indeplinim misiunea cu avioanele pe care le avem. Ele sunt mentinute la capacitatea necesara de lupta si unele sunt folosite in misiunile desfasurate sub egida ONU.

I.: Cu ce se ocupa instructorii militari americani la Bulboaca. Vom trece la uniforma si echipament militar american? (Zinaida)

R.: AN colaboreaza cu mai multe tari – SUA, Germania, Franta, Ucraina, Romania etc. Avem planuri concrete de cooperare si, in conformitate cu acestea, desfasuram aplicatii, cursuri de instruire atat in tara cat si peste hotare. AN participa anual la mai multe exercitii multinationale si organizeaza astfel de exercitii si in Moldova. Ne dorim sa devenim un contribuitor la securitatea internationala. De aceea, instructorii americani, asa cum au fost si instructorii englezi, ucraineni si din alte tari, sunt incadrati in planul de pregatire a AN. Acum cateva luni am avut un curs pentru pregatirea contingentului de sergenti tinut de instructorii lituanieni. Practic, aceasta este o cooperare normala dintre tarile partenere. Deci nu este adevarat ca in curand vom trece la tehnica americana si vom imbraca uniforme americane. Este un zvon fara temei.

I.: Ce perspectiva au baietii care vor sa aleaga o profesie militara? Ce salariu vor avea militarii cu contract si vor mai fi ei asigurati cu spatiu locativ? (Maria Mihailova)

R.: Perspective sunt foarte bune. Actualmente noi pregatim tinerii ofiteri in cadrul Institutului militar „Alexandru cel Bun”. Pregatirea lor este gratis. Termenul de studii e de patru ani si absolventii primesc aceeasi diploma ca si cei care absolva o institutie de invatamant superior din Moldova. Pe parcursul studiilor, ei sunt asigurati cu cazare, imbracaminte si hrana din contul statului, iar dupa sustinerea examenelor de stat sunt incorporati in AN, trupele de carabinieri si departamentul de graniceri, cu acordarea gradului militar de locotenent. Dupa aceasta, noi dezvoltam cariera fiecarui militar prin intermediul diferitor cursuri in tara si peste hotare. In prezent avem un numar mare de militari care stiu limba engleza si alte limbi moderne. Exista laboratoare speciale pentru studierea limbilor straine si acordam o atentie deosebita acestui lucru. Referitor la intrebarea despre spatiul locativ, sa nu credeti zvonurilor ca militarii vor fi lipsiti de dreptul la spatiu locativ. Despre remunerare – salariul mediu al miliarilor cu contract este de 3200 de lei lunar.

I.: In care limba se vorbeste in AN? Am in vedere, in primul rand, relatiile statutare. Si ce faceti cu acei tineri care nu vorbesc romana deloc. Or, eu cred ca e periculos sa incredintezi arma unei persoane care nu intelege comenzile. (Andrei Casenco)

R.: In AN toate documentele se perfecteaza in limba de stat, de asemenea, toate instructiunile, lectiile si sedintele se desfasoara in limba romana. Se intreprind masuri pentru ca tinerii care nu poseda limba de stat, la finele serviciului militar, sa o vorbeasca. Am fost duminica trecuta la Balti si am stat de vorba cu tineri proaspat incorporati in randurile AN. Din acestia doar 25% nu vorbeau romana. In compania care trebuia sa treaca in rezerva, insa, baietii mi-au spus ca atunci cand au venit nu puteau vorbi in limba noastra, dar timp de un an au invatat-o. Ministerul Apararii depune toate eforturile pentru ca cei care vin in armata, pe parcursul unui an, sa devina vorbitori ai limbii de stat. Avem unii ofiterii care o cunosc mai putin, insa toti indeplinesc comenzile si perfecteaza documentele in limba de stat.

I.: Care este componenta etnica a AN? Se spune ca doar moldovenii merg la armata. (Victor)

R.: Sa va prezint cifrele despre incorporarea din acest an in AN: moldoveni au fost incorporati 80,5%, ucraineni – 6,7%, rusi – 4,2%, gagauzi – 4,4%, alte nationalitati – 8,7%. In toamna anului curent s-a micsorat numarul recrutilor moldoveni si s-a marit numarul celor de alte nationalitati.

I.: Va rog sa ne vorbiti despre operatiunile de mentinere a pacii la care participa militarii moldoveni (Ala Boian)

R.: R. Moldova, din 1997, contribuie cu trupe la operatiuni de mentinere a pacii. Sub egida OSCE a participat la astfel de operatiuni in Cecenia, Kosovo, Macedonia, Georgia. Sub egida NATO – in Bosnia si Hertegovina. In cadrul misiunilor ONU, militarii nostri au fost prezenti in Liberia, Coasta de Fildes si Sudan. Actualmente avem 12 ofiteri in diferite state din Africa, iar din 1997 si pana in prezent circa 50 de ofiteri au fost ca observatori militari in misiunile ONU pe acest continent. Am avut militari in Irak, in cadrul fortelor multinationale. Consider ca este o necesitate vitala ca RM sa participe la operatiunile de mentinere a pacii, astfel contribuind la securitatea regionala.

I.: Separatistii din Transnistria si-au modernizat fortele armate. De ce guvernul de la Chisinau nu a luat exemplul statelor baltice si nu a procurat in credit tehnica militara? (Rustam Dodita)

R.: Tehnica militara din dotarea armatei nationale are o vechime de 20-40 de ani si pe agenda ministerului, pe a mea personala, se afla planul de dezvoltare, restructurare si modernizare a AN. Dar depindem totalmente de alocarile bugetare. Stiu insa ca modernizarea armatei este un imperativ al conducerii actuale.

I.: Inghetarea majorarii salariilor se va rasfrange asupra moralului cadrelor din armata?

R.: Salariile si programele sociale care sunt vor fi mentinute la acelasi nivel. Despre majorari vom vorbi dupa ce economia RM isi va reveni. Speram ca starea moral-psihologica a corpului de ofiteri, a militarilor cu contract se va mentine si mai departe la un nivel inalt, deoarece noi intelegem aceasta situatie economica, lasata mostenire de guvernarea trecuta. Militarii isi vor indeplini in continuare datoria.

I.: De ce, domnule ministru, nu purtati uniforma militara? Personal, cred ca ministrul Apararii trebuie sa fie o persoana militara si ni civila.

R.: Sunt militar de cariera, trecut in rezerva in 2007. Dar consider ca controlul civil asupra FA trebuie sa fie predominant intr-o tara democratica. In fruntea armatei trebuie sa fie o persoana care gestioneaza aspectul politico-militar al dezvoltarii AN, iar militarii in uniforma trebuie sa se ocupe de problema de baza – pregatirea trupelor pentru apararea Patriei. In acest context, noi avem, in conformitate cu normele internationale, ministrul Apararii civil, Ministerul Apararii predominant civil, iar Marele stat-major este condus de comandantul AM, care e militar, si Statul-major este preponderent militar. Acasa si la serviciu am uniforma militara. Sunt locotenent-colonel in rezerva si daca, la un moment, va fi necesar sa pun uniforma militara si sa conduc ministerul in uniforma, o voi face. Sper ca aceste timpuri sa nu vina.

I.: Fostul presedinte spunea ca RM trebuie demilitarizata. Va fi lichidata AN doar pentru a solutiona diferendul transnistrean? (Panzaru)

R.: Eu consider ca demilitarizarea RM nu este un act necesar nici in prezent, nici in viitor. Trebuie demilitarizate doar formatiunile neconstitutionale din stanga Nistrului. Suntem o tara neutra, insa neutralitatea implica capacitatea de a ne apara singuri. Si Austria, si Elvetia si alte tari neutre aloca de la 1,5% pana la 2,5% din PIB pentru aparare. Actualmente avem un buget de 0,37 % din PIB. Trebuie sa profesionalizam AN si in asa mod sa putem da riposta tuturor pericolelor care ar putea aparea pentru securitatea RM.

I.: Avem in AN trupe cu destinatia speciala?(Victor)

R.: Noi avem Batalionul cu destinatie speciala „Fulger” pe care dorim sa-l transformam in prima unitate militara pe baza de contract, impreuna cu Batalionul 22 de mentinere a pacii. Sarcinile acestor unitati sunt de a fi gata pentru a indeplini misiunile de aparare a RM si de a participa la operatiunile de mentinere a pacii pe plan international. Rog sa nu se confunde Batalionul „Fulger” al MA cu brigada „Fulger” a MAI.

I.: Criza economica a afectat armata?

R.: Criza ne-a afectat pe toti, inclusiv armata, caci ea este o structura ce depinde de bugetul de stat. Insa alocatiile de la buget, planificate pe anul 2009, sunt mentinute. Armata nu duce lipsa strictul necesar. Sper foarte mult ca sa obtinem majorarea alocarilor bugetare pentru a spori calitatea protectiei sociale a militarilor, calitatea serviciului militar, astfel ca stima fata de AN sa fie si mai mare. Azi, daca privim sondajele de opinie, dupa increderea pe care ne-o acorda populatia, AN se plaseaza pe locul doi.

I.: Presa a scris ca ostasi ai AM au fost antrenati la constructia caselor pentru demnitari comunisti. Cunoasteti astfel de practici?

R.: Sunt convins ca in trecut au fost astfel de abateri de la regulament. Chiar eu am fost martor, un an in urma, al unor cazuri de antrenare a ostasilor in munci neregulamentare la Holercani, raionul Dubasari. ?in sa asigur populatia ca ostasii isi vor indeplini datoria in conformitate cu legislatia in vigoare.

I.: Cu ce v-ati ocupat in SUA? Ce ati prelua din armata americana?( Ion)

R.: In Statele Unite, preponderent, am studiat. Am facut Colegiul de comandament si Stat-major un an de zile. Dupa aceasta, am facut studiile de masterat in domeniul securitatii internationale si relatiilor civil-militare. In ultimul an am activat in cadrul Coalitiei antiteroriste internationale, in domeniul planificarii strategice. Am reprezentat RM si am promovat interesele RM. Deoarece am activat la nivelul strategic, imi place si cred ca o sa implementam in continuare in AN, pentru ca deja am inceput, procesul de planificare, relatiile de subordonare. As mentiona aici necesitatea unor structuri aparte in cadrul autoritatilor de comanda.

I.: Sunteti satisfacut de calitatea corpului de ofiteri si ce anume intreprinde MA pentru a pregati cadrele in institutii de calificare din alte tari?

R.: Avem un corp de ofiteri forte bine instruit, pregatit, gata pentru a indeplini orice misiune care va sta in fata AN. Pana in anul 2002 pregatirea primara de ofiteri se facea in Romania, Grecia, Germania si Franta. Dar, la decizia guvernarii precedente, fara nicio motivatie, aceasta pregatire a fost stopata. Intentionam sa colaboram cu aceste state pentru a relua, din anul de invatamant 2010, pregatirea cadrelor militare, in special a locotenentilor, la profesiile tehnice. Prin programe bilaterale, prin intermediul Programului Parteneriat pentru Pace, numai anul curent 110 ofiteri au absolvit cursuri de specializare: in logistica, in finante etc. Practic, misiunea mea de baza este evaluarea potentialului uman, promovarea cadrelor profesioniste si acest proces a demarat deja. Nu ma sfiiesc sa spun ca ofiterii sunt elita natiunii si vor fi in continuare.

I.: Cand ati fost numit in functia de ministru al Apararii, ati gasit armata politizata? (Nicolae)

R.: Armata a fost politizata, deoarece ea este parte componenta a societatii. Este regretabil acest fapt. Actualmente, misiunea este pusa strict: de a ne axa pe indeplinirea obligatiunilor functionale de pregatire a armatei pentru apararea tarii. Noi, cei din armata, trebuie sa ne exercitam dreptul nostru la urna de vot, dar sa nu intram in dezbateri politice in cadrul armatei. Speram ca politicienii nostri vor avea bunul-simt ca sa nu implice armata in jocuri politice.