(FOTO) O istorie amintită, Izbiște

Situat între dealuri și coline, străbătut de șapte izvoare, afluente ale râului Răut, satul Izbiște a fost atestat pentru prima oară în documente la 20 iunie 1453, la puţin timp după căderea Constantinopolului. Comoara izbiștenilor este biserica construită din lemn în 1778 care servea, pe atunci, doar 13 gospodării. Aceasta a fost reconstruită din piatră, peste un secol, și păstrează cu sfințenie cărți, icoane vechi de peste 300 de ani și chiar bucăți de lemn din vechiul lăcaș.  

Recent, Izbiște a împlinit 560 de ani de la prima sa mențiune documentară, iar ziua satului a fost marcată abia a treia oară în Izbiște. Totuși, hramul, fiind o sărbătoare religioasă, nu a fost niciodată uitat.  

În afara vârstei impozante pe care a împlinit-o, un alt element care a făcut această zi să se deosebească au fost Conferinţa ştiinţifico-istorică despre sat și concursul „Cel mai reuşit proiect al Stemei şi Drapelului satului Izbişte”. Astfel, istoricii și academicienii Ion Godonoagă, Vlad Mischevca, Ştefan Boldișor au explicat originile istorice, au povestit despre cele trăite de izbișteni în timpul războaielor și au donat cărți pentru gimnaziul și biblioteca satului.  

Concursul, care este și primul pas spre crearea stemei, a demarat în primăvara anului curent. El a atras atenția atât a sătenilor, cât și a multor tineri plecați peste hotare. Mai mult, au participat și persoane din Italia și Germania. „Stema aduce profit prin faptul că este difuzată, înregistrată și mulți agenți economici, utilizând-o, contribuie la creșterea popularități acestei localități. Prin acest eveniment, noi am adus adevărul istoric în casele oamenilor, deoarece multe sate din Moldova nu și-au elaborat o stemă nouă, originală. Mai mult, unele localități, precum cele din regiunea autonomă găgăuză și cele din Transnistria, încă mai utilizează simbolurile perimate, vechi din epoca sovietică”, explică Vlad Mischevca, preşedintele juriului.

Elementele care au fost cel mai frecvent utilizate în toate stemele propuse au fost spicul, râul, iarba, biserica, soarele și cocostârcul. „Acest proces este de durată, el începe în sat, dar continuă la Comisia Națională de Heraldică, unde specialiștii vor evalua și vor definitiva conceptul propriu-zis al stemei. Aș vrea să cred că această conferință care a culminat cu totalizarea unui concurs internațional va avea o finalitate”, a adăugat dr. conf. Mischevca. Aceste evenimente au avut loc la inițiativa președintelui Asociaţiei Obştești „Moldova nel Mondo”, Eduard Gherciu, care s-a născut în Izbiște, însă locuiește în Italia de 15 ani.  

După încheierea conferinței și înmânarea diplomelor de participare autorilor stemelor și drapelelor, sărbătoarea s-a mutat în parcul satului, situat în curtea Casei de Cultură, marcată, în continuare, cu caractere chirilice. Tot acolo se înalță și un monument dedicat celor decedați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Izbiștenii, probabil neobișnuiți fiind cu marcarea Zilei Satului, cu greu au intrat în vârtejul sărbătorii. Totuși, ansamblurile de dansuri și tinerii cântăreți de muzică populară au reușit să destindă atmosfera. De la mic la mare, de la nepot la bunic, sătenii erau curioși să descopere icoanele, cărțile vechi expuse de parohul bisericii, Victor Gangan, și să guste din bucatele gospodinelor. Izbișteanca Liuba, de 40 de ani, se bucură că, deși abia ultimii ani au început să sărbătorească Ziua Satului, „oameni sunt fericiți. Măcar cu așa ocazii ne adunăm. Fiecare-și expune lucrările, copiii află instrumentele cu care țeseam înainte. La hram avem parte doar de concert”. Părerea că Ziua Satului a fost organizată mai bine decât orice sărbătoare de până acum a fost împărtășită de majoritatea sătenilor. Mai mult, vârstnicii speră că astfel de evenimente vor atrage tineretul acasă și vor trezi interesul lor față de cărți și istorie. „Tineretul se interesează mai mult de oraș, internet, nu sunt cointeresați de istoria lor. Izbiște rămâne fără tineri, majoritatea sunt plecați peste hotare, la muncă”, spune Igor Stănilă.
Sărbătoarea s-a încheiat cu un concert în interpretarea Adrianei Ochișanu, Laurenţiu Popescu, Mariana Colţa și Carolina Gorun.