Formulările ce se conţin în noua redacţie a unui proiect de lege, elaborat recent, nu mai sunt ambigui şi neclare. Lipsesc expresiile de genul „oricare altă limbă acceptabilă” sau „limba maternă”, în schimb autorii proiectului nu se sinchisesc să ceară deschis ca limba rusă să se bucure de statutul de limbă oficială şi să fie folosită obligatoriu în toate actele oficiale. Nu doar rusa, ci şi găgăuza, care este, potrivit lor, puţin promovată şi protejată de către stat. Deşi consideră iniţiativa aberantă şi lipsită de scrupule, liberalii stau cu mâinile legate strâns de… articolul 13 din Constituţie. Spre deosebire de colegii lor, aceştia spun că demnitatea nu le permite să accepte acest articol, ceea ce şi tergiversează modificarea şi ajustarea legii învechite, elaborată şi gândită de un stat demult inexistent.

Românii vs găgăuzii şi ruşii

„Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM” a fost înregistrat în Parlament pe data de 10 iulie, la moment aflându-se la etapa de examinare. Pentru ca să fie adoptat este nevoie de avizul pozitiv al comisiilor parlamentare, inclusiv al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Autorii proiectului, Vadim Mişin, Tatiana Botnariuc şi Oleg Bobenco, îşi argumentează „doleanţele”, făcând referire la „realităţile” din RM. „RM sprijină aspiraţia românilor, care locuiesc pe teritoriul RM… ţinând cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă, de a-şi face studiile şi necesităţile culturale în limba maternă”. Astfel, limbile rusă şi găgăuză trebuie să fie promovate şi protejate de stat, pentru a asigura respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor care locuiesc în RM, indiferent de ce naţionalitate sunt aceştia, argumentează ei.

Test de cunoaştere a limbilor moldovenească, rusă şi… găgăuză

„În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate găgăuză, limba oficială, în diferite sfere ale vieţii, este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă”. Iar limba rusă, „ca limbă de comunicare între naţiunile ce locuiesc pe teritoriul RM, se foloseşte, alături de limba moldovenească, în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un real bilingvism naţional-rus şi rus-naţional”, se arată în proiectul de lege. Mai mult decât atât, aceştia îşi doresc ca lucrătorii din organele puterii de stat, înainte de angajare, să fie supuşi testului de cunoaştere a limbilor „moldovenească” şi rusă, iar la necesitate şi a limbii găgăuze.

Orice limbă, inclusiv la plenare

Autorii au inclus în proiectul de lege o altă prevedere ce se referă la dreptul participanţilor la congrese, sesiuni, plenare de a se exprima în ce limbă îşi doresc. Amintim că recent, în plenul Parlamentului, deputatul comunist Oleg Garizan a ţinut un discurs în limba găgăuză, motivând că este limba lui maternă şi nimeni nu-i poate interzice să se exprime în ce limbă crede de cuviinţă.

Pentru ca ruşii şi găgăuzii să nu se simtă discriminaţi, autorii s-au asigurat ca noua lege să prevadă includerea obligatorie a limbii ruse pe orice informaţii vizuale prezentate pe tot teritoriul RM. Pentru ca aceştia să ştie şi în ce instituţie de stat intră, plăcuţele instituţiilor de stat ar putea fi afişate în cele două limbi – de stat şi rusă, iar la necesitate şi în găgăuză.

Autorii proiectului legii pentru funcţionarea limbilor sunt preocupaţi şi de dezvoltarea ştiinţei şi culturii în RM. Tocmai de aceea, noua lege ar putea obliga RM „să creeze toate condiţiile necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii moldoveneşti şi găgăuze”.

„Mişin e în criză de idei”

Şi dacă lui Mişin şi celorlalţi doi fugari din PCRM li „s-a dat mâna” să elaboreze un astfel de proiect de lege, cei din PL şi PLDM spun că îi opreşte înregistrarea unui proiect de lege, ce face referire de asemenea la funcţionarea limbilor, articolul 13 din Constituţie. Ana Guţu declara anterior pentru TIMPUL că există deja un proiect de lege elaborat de ea, dar că are rezerve că acesta va fi avizat, deoarece conţine expresii precum „limba română”, lucru confirmat de altfel şi de Maria Ciobanu, membră a Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Aceasta spune că proiectul există, dar că nu ştiu cum să procedeze, întrucât sunt nevoiţi să menţioneze că limba de stat este cea moldovenească, lucru pe care ei refuză să îl recunoască şi să îl accepte. „Nu mi se dă mâna să scriu asemenea aberaţie. Nu am văzut proiectul lor de lege încă, dar îmi imaginez ce e scris acolo. Consider că, de fapt, aceşti oameni sunt în criză de idei. Bineînţeles că acest proiect de lege nu va fi susţinut de noi. Este adevărat că avem nevoie de o nouă lege, pentru că cea veche nu este funcţională, dar în această redacţie, nicidecum. Nu pot şti ce vor face colegii din PD, dar sunt sigură că cei din PL ne vor susţine”, a menţionat Ciobanu.